Mâini curate – Imnul Pieţei Universităţii – Protestul unui compozitor – EDUARD CÂRCOTĂ

EDUARD CÂRCOTĂ - Protestul unui compozitor - Mâini curate

Muzica : Eduard Cârcotă
Text: Piaţa Universităţii, Mădălina Cârcotă, Ştefan Popescu 

Video: Mâini Curate – Imnul Pieţei Universităţii – Protestul unui compozitor – Eduard Cârcotă

Mesajul lui Eduard Cârcotă:

“Dragii mei, de obicei nu scriu cântece pentru mine, dar de această dată am considerat că trebuie sa-mi susţin singur Protestul. Nu am vrut să apelez la artiştii consacraţi să-mi cânte creaţia din simplul motiv că fiecare este liber sa aibă o opţiune şi nu am dorit să conving pe nimeni să-şi asume ceea ce eu vreau să transmit prin acest Mesaj. Aşa că vă rog să-mi scuzaţi stângăciile interpretative , însă oricine doreşte să se alăture Protestului meu este liber să o facă şi promit să deschid o sesiune de înregistrări pentru toţi cei care vor să cânte alături de mine. Artişti, cântăreţi, actori, politicieni, protestatari din pieţe, ziarişti şi în general maxim 22 de milioane de români, dacă vă regăsiţi în cântecul meu, CÂNTAȚI!
PS: Mulţumesc tuturor celor care m-au inspirat: lui Titi, celor din Piaţa Universităţii, lui Nelly, Sthephanie şi Thomas pentru implicare.”

Mulţumiri speciale tuturor românilor care au avut şi încă mai au curajul să spună ce simt şi ce gândesc.
La realizarea clipului s-au folosit imagini de pe următoarele site-uri:
atitudini.wordpress.com
antena3.ro
gandul.info
facebook.com
youtube.com
Editare video: Crashsky (crashskysplace.ro)

Dacii - Adevaruri tulburatoare

  Informaţiile prezentate în acest film documentar răstoarnă multe dintre teoriile pe care este construită istoria României. Filmul face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizează recuperarea adevărului istoric iar acesta este primul pas hotărât!

Aşa după cum veţi constata, dovezile ştiinţifice la care se face referire şi argumentaţia bazată pe izvoare istorice autentice, aduc informaţii inedite şi extrem de valoroase, capabile să determine o rescriere a istoriei acestui popor. Toate acestea sunt susţinute de personalităţi şi specialişti care merită să fie ascultaţi cu adevărat: General (rez.) dr. Mircea Chelaru (fost Şef al Marelui Stat Major al Armatei Romane), Dr. Napoleon Săvescu (director fondator al Dacia Revival International Society), General (rez.) Nicolae Spiroiu (fost Ministru al Apărării Naţionale), Prof. dr. Mihai Popescu (Biblioteca Militara Naţională), Prof. univ. dr. dr. Alexander Rodewald (directorul Institutului de Biologie Umană al Universităţii din Hamburg, Germania), Dr. Georgeta Cardoş (cercetător ştiinţific biolog specialist genetică - Institutul Victor Babeş), Prof. doctorand Sebastian Stănculescu (paleografie şi antropologie culturala).

Rezultatele cercetărilor recente de paleogenetica realizate la Hamburg, Germania, pe oase şi dinţi din situri româneşti de acum 3000-5000 de ani, pun sub semnul întrebării teoriile pe care se bazează istoria oficială a României. Este actuala populaţie a României continuatoarea populaţiilor tracice şi pretracice de acum 3000 - 5000 de ani? Suntem noi înrudiţi genetic cu italienii? Iată doar doua dintre multele întrebări tulburătoare la care acest film documentar doreşte să răspundă cu argumente bine întemeiate.

Recuperarea adevărului istoric este un demers indispensabil recuperării demnităţii naţionale. Dacii, "cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci", aşteaptă să li se facă dreptate!

Clasa politică românească ar trebui să renunţe la subterfugii...

  Politicienii români subestimează electoratul şi iritarea acestuia…

   Cel târziu până la alegerile locale toată lumea se va fi dumirit cu privire la capacitatea premierului Ungureanu de a mai recupera ceva din credibilitatea sistemului politic românesc. Statutul său de outsider îi conferă, deocamdată, avantajul jucătorului autonom pregătit să critice performanţa şi să tragă la răspundere principalele instituţii ale statului aflate în subordinea sa.

   O politiciană britanică de anvergură şi extrem de originală, Margaret Thatcher, a ajuns legendară inclusiv graţie talentului ei de a se distanţa de o serie de instituţii de stat profund impopulare, continuând să dea glas nemulţumirilor generale faţă de acestea chiar şi în calitate de premier. Şansele de succes ale lui MRU par să depindă acum în bună măsură de aceeaşi strategie, respectiv de gradul libertăţii sale de acţiune pentru a putea proceda oarecum similar.

  Momentan, jocul politic se reduce la câteva acţiuni de minimă consolidare sau lărgire a bazei coaliţiei de guvernare, invariabil impopulară, prin numirea unor membri ai opoziţiei în poziţii de prim rang. Ca atare, Teodor Meleşcanu, ajuns între timp în al optulea deceniu de viaţă, s-a trezit desemnat succesor al lui MRU în fruntea SIE, despărţindu-se în acest scop de PNL cu viteza şi voiciunea unei capre de munte. Primul oier al ţării, Gigi Becali, a dat şi el de înţeles că ar fi fost cooptat în echipa de salvare menită să prevină un dezastru pedelist la Bucureşti cu ocazia localelor. Loialitatea UNPR a fost deja cimentată prin numirile unor foşti pesedişti de vază în fruntea unor ministere-cheie. Speranţa tacită a tuturor pare să rezide în atragerea cât mai multor defectori din USL, fie sătui de fiţele şefilor sau de tensiunile crescânde din Uniune, fie măcinaţi de grija propriei supravieţuiri în condiţiile impusei parităţi pe candidaturi.

  Dar milioane de votanţi continuă să rămână sceptici. Iar cum oamenii nu pot fi nici schimbaţi şi nici ignoraţi, nemulţumirile lor vor trebui analizate minuţios de orice nou premier care îşi doreşte să rămână în prim-planul scenei politice pentru o bună bucată de vreme. În această direcţie ar trebui să marşeze şi „Mişcarea Populară" - promovată până recent de Teodor Baconschi pe post de Înalt Preot, precum şi de o parte considerabilă a liderilor PDL. Zilele trecute, conducerea partidului părea să ezite din nou în privinţa lansării proiectului. Astfel, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a ţinut să anunţe că nu crede că „Mişcarea Populară ar putea fi o construcţie politică oportună pentru alegerile din acest an". Mai mult, pedeliştii nu par a fi convenit nici până acum asupra structurii şi raţiunii arhidiscutatului proiect. Pe când destui ar spera, desigur, să poată ascunde sub preşul noii Mişcări impopularitatea principalului partid de guvernământ, Theodor Paleologu pertracta că rostul acesteia nu trebuie să fie camuflarea PDL, ci promovarea candidaturii lui MRU în cursa pentru Cotroceni.

  Manevrele bâjbâite ale minţilor mai luminate din aripa aflată la putere a elitelor politice româneşti indică, până una-alta, doar că aceasta nu intenţionează să cedeze prea uşor în lupta pentru putere. Pe cât de locvace este în privinţa potenţialelor ei construcţii politice, pe atât de tăcută rămâne însă în chestiunea problemelor şi neajunsurilor populaţiei. S-ar zice că aleşii coaliţiei se deplasează extrem de rar printre oameni din moment ce fie nu ştiu, fie preferă să ignore starea generală de profundă iritare - şi din ce în ce mai greu de înfrânat - a cetăţenilor faţă de postura lor de simpli pioni pe tabla de şah a unui stat meschin şi capricios. Cum se poate ca într-o ţară membră a UE oamenii bolnavi de cancer, al căror număr este oricum cu mult peste media UE din cauza lipsei sistemului de prevenţie, să fie lăsaţi săptămâni în şir fără morfină cu acţiune rapidă sau citostatice? Cum se poate ca o ţară europeană să nu aibă o rezervă naţională de medicamente? Guvernele postdecembriste de până acum ce-au păzit? Iar cum presa românească tot insistă asupra faptului că aleşii îi costă pe românii pauperizaţi zeci de milioane de euro pe lună, recomand călduros tuturor parlamentarilor, grevişti şi non-grevişti, să-şi doneze diurnele, indemnizaţiile şi restul de sporuri până la sfârşitul sesiunii parlamentare în vederea constituirii grabnice a unei asemenea rezerve. Ar fi primul gest de umanitate de care parlamentarii români ar da dovadă în 22 de ani - şi ar cam fi cazul s-o facă. Sistemul de învăţământ, la fel de mizer precum cel medical, a ajuns, la rândul său, bulversat prin introducerea subită a clasei pregătitoare. Nimeni nu zice că directiva UE privind omogenizarea învăţământului în ţările membre nu trebuie tratată cu toată seriozitatea, dar asta nu înseamnă că educaţia formală de la vârsta de 5 ani poate fi introdusă fără o considerabilă pregătire prealabilă.

  Clasa politică românească ar trebui să renunţe la subterfugii, stratageme şi tot soiul de construcţii născute cu forcepsul şi să înveţe în schimb respectul pentru cetăţean. Cât timp politicienii nu îşi revizuiesc serios atitudinea faţă de cetăţeni, cât timp continuă să fie lipsiţi de o minimă civilitute faţă de oameni şi soarta acestora vor pierde din ce în ce mai mult şi mai des.        Opoziţia ar face bine să înţeleagă că populaţia nu este atât de obtuză încât să se lase cucerită doar cu „Jos Băsescu!", pe când coaliţia ar trebui să priceapă măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, că Mişcarea ei Populară va avea parte doar de lehamite în condiţiile în care lipsa de respect faţă de cetăţean a celor care o compun rămâne aceeaşi. O mişcare populară autentică fie porneşte de jos, din mijlocul oamenilor, fie face din neajunsurile acestora principalul ei obiectiv. Dacă proiectul reprezintă însă doar o stratagemă ieftină de PR pentru a scăpa cât de cât de un dezastru electoral, atunci coaliţia va meşteri garantat la o grenadă care îi va exploda drept în faţă. Iar dacă ambiţiile politice ale premierului Ungureanu se întind dincolo de actualul său mandat, indubitabil extrem de dificil, atunci ar fi bine sfătuit să reflecteze îndelung dacă o „Mişcare Populară" de o asemenea calitate îi poate folosi cu adevărat la ceva.

Revoluţia Facebook din România !

   De multa vreme, am aceeaşi senzaţie ca şi tine, cititorule :cineva se crede tare deştept, iar noi suntem consideraţi tare proşti că-l credem !Sigur că da : crede că-l credem, altfel am reacţiona,nu ? Şi crezând-de prea mult timp – că-l credem,a fost surprins nepregătit, la reacţia noastră, reacţie ce va purta, cu siguranţă(!!!!) numele de  : 
Revoluţia Facebook din România !

     Încă din 1989, securitatea a reactivat pe toţi cei înlăturaţi de regimul Ceauşescu, ca fiind dovediţi a fi infiltraţi de ruşi : şi chiar de atunci a început calvarul nostru, manifestat vădit chiar de la primele alegeri, ce nu au fost deloc libere :nu puteai avea acces pe liste, fără avizul poliţiei politice, iar poliţia politică a eliminat cu sârguinţă, pe toţi cei ce nu aveau legătură cu serviciile ruseşti, pe cei ce nu puteau fi şantajaţi sau pe cei ce erau proamericani : astăzi putem spune că nu mai avem altfel de personaje politice, în afara de cei selectaţi de….KGB-işti ! Desigur, ca să nu se prindă cei ca noi,i-au vopsit diferit, dar, orice am fi ales, tot cu aceiaşi clică ne confruntam !   Dacă tot am început să-ţi povestesc din’89 încoace, ca să nu te plictiseşti, o să-ţi explic cât pot eu de simplu, fenomenul “perestroika”    Primul lucru pe care tre’ sa îl spun, e că a luat naştere dintr-un consum exagerat de vodkă în combinaţie cu literatura futuristă, mai exact cărţile lui Alvin Toffler !!!!

    Ei bine, KGB-ul a vrut să pună în scenă formarea unui imperiu sovietic european şi distrugerea inamicului lor, U.S.of A , prin distrugerea  încrederii(the trust !) ce sta la temelia democraţiei americane !Distrugând “the trust”  US of A ar face implozie !!! Nu mai insist cu amănunte: e plin netul cu ele şi o să vezi că se potrivesc fix…..

   Alegerea României ca loc pentru scutul antirachetă(alegere întemeiată, desigur,deloc întâmplătoare !) i-a alarmat pe imperialiştii ruşi(ha,ha: nu ma pot abţine bre !)făcându-i să ardă etapele şi administrând  României soluţia Boc-Băsescu (indivizi cu “origine sănătoasa”, puţin bolnavi la cap !), se grăbesc să ne uniformizeze şi să ne aducă la condiţia de pe vremea  Anei Pawker ( după care-socotesc ei- ruşii au pierdut controlul în România , altfel Ceauşescu nu ar fi îndrăznit  când cu invazia în Cehoslovacia ! ) şi să le “ofere” americanilor un altfel de Afganistan,mai exact un Absurdistan , să se sature de atâta scut , în zona lor de influenta ! 

    În  aceste  condiţii , Băsescu s-a trezit la realitate , în huiduielile Pieţii Universităţii , şi, ghicind care-i motivul real, a trebuit să-l mazilească pe Boc , înlocuindu-l rapid cu Ungureanu şi şoptindu-ne că ni l-a pus că l-au cerut americanii !!!!

Acum tre’ să-i zicem : Bă Băse , ce dreaq ,cum să vrea americanii pe urmaşul Anei Pawker, băiat cu “origine sănătoasă“, înregimentat de mic-copil  ?!?

   Desigur ,Piaţa Universităţii continuă să ceara acelaşi lucru : “Jos Băsescu” , alegeri libere(fără…”cenzura” securităţii   ) şi…. nu în ultimul rand, 

  O ALTĂ CLASĂ POLITICĂ   !!!!!!

Preluat de la- de Marius-Adrian Porojnicu