Tăcerea lupului...adevărată istorie

ZIUA News dezvăluie jocul politico-economic în care este aruncat Băsescu din cauza protestelor....

 Traian Băsescu intenţiona să-i favorizeze pe americani şi olandezi în Legea Sănătăţii • Reacţia populară i-a spulberat planurile de politică externă care includeau mituirea Olandei pentru aderarea la spaţiul Schengen şi a SUA pentru menţinerea scutului antirachetă la Deveselu • În timp ce românii protestau, americanii condiţionau ţara noastră pentru acordarea dreptului de preempţiune la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă • Ruşii au cerut la rândul lor Cernavodă, contra gaze şi materii prime

ZIUAnews vă explică motivul reacţiilor bizare ale preşedintelui Traian Băsescu de la începutul conflictului cu Raed Arafat şi până la numirea noului ministru de Externe, Cristian Diaconescu. Pas cu pas vă vom dezvălui cordoanele ombilicale de care este legat Bucureştiul de interesele marilor puteri ale lumii, precum şi necesităţile economice şi strategice ale României în geopolitica actuală.

Traian Băsescu a negociat permanent bucăţi din economia României pentru obţinerea de avantaje militare sau strategice cu Rusia, SUA şi anumite ţări din Europa. În toate aceste zile de proteste au trecut neboservate ameninţări voalate ale SUA, negocieri subterane pentru economia românească şi tratative diplomatice legate de viitoarea putere nucleară a României.

De ce s-a luat în gură Băsescu cu Arafat

Primul semn de întrebare referitor la comportamentul preşedintelui României a apărut în momentul în care acesta a ieşit public de mai multe ori, aproape la toate televiziunile, pentru a susţine Legea Sănătăţii. De ce s-ar fi luat de piept Băsescu cu Raed Arafat, un simplu subsecretar de stat pentru o lege care ar fi putut să fie amendată ulterior de Guvern sau prin tertipurile bine cunoscute în Parlament? Ei bine, ZIUAnews a aflat motivul: Băsescu urma să facă loc pe piaţa asigurărilor de sănătate pentru cinci clienţi strategici. Unitedhealth Group şi Wellpoint Inc. Group (ambele din SUA), Alianz Ţiriac, Astra Asigurări şi compania olandeză Aegon.

Sistemul de preluare a asigurărilor medicale ar fi urmat aceeaşi cale ca cel din domeniul pensiilor private. Dacă vă aduceţi aminte, firmele străine au intrat în România şi au acaparat imediat piaţa prin obligativitatea cetăţenilor de a contribui la ele. Cele două firme americane care urmau să preia grosul asigurărilor de sănătate reprezentau de fapt mijlocul prin care România plătea SUA scutul antirachetă de la Deveselu, mai ales în condiţiile în care bugetul american de apărare suferea negocieri, iar politica de la Washington se axa pe ţări cheie din Europa. În ceea ce priveşte compania olandeză pe care Băsescu o dorea în sistemul asigurărilor medicale, aceasta era vehiculul de transport bani către Olanda ţară care şi-a ridicat veto-ul cu privire la intrarea României în Schengen. Celelalte două societăţi, Ţiriac şi Astra, reprezentau parteneri portocalii şi viitori sponsori. Iată de ce Băsescu a ieşit atât de nervos şi atât de impacientat la televiziune să se ia de guler cu Raed Arafat. Întreaga lui politică externă se ducea de râpă alături de doi parteneri importanţi în sponsorizarea campaniei electorale care urmează.

Revoltele populare i-au spulberat planurile şi l-au aruncat pe Traian Băsescu într-o îngrozitoare dilemă: ce le dă americanilor în schimbul scutului de la Deveselu, ce le oferă olandezilor pentru acceptarea României în Schengen. Dacă planul i-ar fi mers cu Legea Sănătăţii şi Arafat nu i-ar fi stat în cale, Băsescu ar fi punctat glorios intrarea în Schengen cât şi susţinerea americană a cabinetului său. Visele i s-au spulberat în mâinile ultraşilor şi pulanelor jandarmilor care s-au luat la bătaie în centrul Bucureştilor. Americanii, dezamăgiţi dar dioplomaţi, i-au transmis lui Băsescu un mesaj legat de protestele care îl vizau, nu prin Ambasada SUA, ci direct prin Departamentul de Stat: „Noi susţinem dreptul oamenilor din  întreaga lume de a protesta şi de a-şi exprima liber opiniile în mod paşnic”. Iar despre violenţele la care erau supuşi protestatarii, tot în mod diplomatic, lui Băsescu i s-a transmis: „facem totodată un apel către protestatari şi autorităţi să se abţină de la orice violenţă. În mod evident, nu vom dicta României modul în care să îşi trateze problemele sale interne. Acestea sunt decizii pe care Guvernul României trebuie să le ia în urma unor consultări cu Parlamentul şi cu oamenii lor”. În mod evident, după ce Legea Sănătăţii a provocat un uriaş scandal şi ştiut fiind că americanii evită să se asocieze unor scandaluri de corupţie la nivel internaţional, răspunsul Casei Albe către Băsescu a fost: descurcă-te singur!

Anterior, mai precis în luna noiembrie 2011, în plin proces de fermentare a Legii Sănătăţii, americanii îl avertizau pe Băsescu, prin presă şi nu numai, despre efortul lor de a apăra România. „Scutul de la Deveselu, în impas”, erau titlurile din presă, alături de poziţia Franţei şi a altor ţări europene care spuneau că este mai pragmatic să te înarmezi ofensiv decât defensiv. Americanii însă au continuat proiectul Deveselu, sperând într-o plată pe măsură.

Tăcerea lui Băsescu a însemnat o nouă negociere cu super-puterile lumii

În timp ce oamenii protestau în stradă, de data asta nu pentru Arafat sau Legea Sănătăţii ci împotriva lui Băsescu, curent care mai degrabă a fost adus din exterior decât emanat de revolta populară, şeful statului încerca să ofere americanilor o bijuterie la schimb contra asigurărilor medicale pierdute. S-a oprit asupra construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. O afacere de miliarde de dolari, dar şi căminul unei arme atomice.

Înainte de pornirea scandalului pe Legea Sănătăţii, concurenţii pentru Cernavodă erau americanii de la Bechtel şi un consorţiu rusesc format din Atom Technoprom şi alte patru firme, conexate direct cu puterea politică de la Moscova. Este limpede de ce România oferea drepturi de preempţiune ruşilor: gazul, preţul la căldură şi materii prime. După căderea afacerii cu asigurările medicale, ruşii nu mai erau singurii ofertanţi eligibili pentru Cernavodă, iar Băsescu a încercat să ofere americanilor, prin Bechtel, sumele pierdute.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă urmează a fi decisă până în luna mai, ceea ce înseamnă că România, în politica sa externă, va trebui să jongleze între Rusia, ţara care ne asigură gazul, şi America, ţara care promite că ne va instala scutul antirachetă şi principalul nostru aliat militar. În această situaţie, tăcerea lui Băsescu în faţa a maximum 20.000 de protestatari din întreaga ţară este justificată ţinând cont de dilemele pe care le are de rezolvat în viitor legate atât de securitatea militară a României, cât şi de bunăstarea economică a cetăţenilor ei.

De ce i-a spus Băsescu lui Diaconescu că are o sarcină grea

Preşedintele Traian Băsescu l-a avertizat pe noul ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu, că va avea o misiune foarte grea. Deosebit de grea. Şeful statului a punctat de mai multe ori acest lucru: „Aveţi o misiune dificilă!”. Practic, Diaconescu va fi exponentul şi principalul negociator al României între lupii geopoliticii secolului XXI. Ce va alege Băsescu când va veni vorba despre căldura din casele oamenilor, nevoile principalului său aliat sau felierea României în beneficiul multinaţionalelor lumii şi afilierea ţării noastre la cluburile selecte ale Europei? Problema aderării la Schengen este la fel de importantă pentru România, şi bănoasă totodată, cum este preţul pe care ţara noastră îl va plăti pentru achiziţionarea de avioane de luptă, o altă afacere pe care nu am finalizat-o însă, dar nu la fel de importantă cum este negocierea cu „marele urs” de la Răsărit. Blocată în politica externă între Europa, SUA şi Rusia, România vede la televizor doar problema jandarmilor şi protestatarilor de la Universitate. Băsescu va fi ţinut în continuare în joc de glezne între politica internă şi cea externă, între Opoziţia din ţară şi partenerii strategici din exterior.

 Preluat din ZIUA News  24.01.2012

Nicky Florescu

Iulian Tănăsescu