Dezastrul economic, moral, social şi politic... cele mai picante sau acide materiale legate de viaţa politică românească...
În România, din cauza politicienilor pe care îi avem, e mult mai simplu să te lași de băut și de fumat decât de înjurat....
"Eu transmit, nu creez. Am încredere în cei vechi şi-i iubesc"...a spus Confucius...şi EU...
Yahtul lui Carol II-lea: Vândut de români la fier vechi şi transformat de englezi în super-navă.
Nava a fost vândută de statul român cu 265.000 de dolari, ca fier vechi, iar englezii au transformat-o într-o bijuterie
Fosta navă „Luceafărul",devenită „Libertatea", iar
acum „Nahlin" (de fapt numele cu care a fost lansată al apă în urmă cu
aproape un secol) este considerată unul dintre cele mai scumpe vase de
lux din lume.
Yahtul regal „Luceafărul", perla
flotei României până în 1950 a fost vândut în 1999 cu 265.000 dolari, ca
fier vechi, iar acum a ajuns să fie evaluată la un preţ de 200 de ori
mai mare.
Yahtul
„Nahlin” (fost „Libertatea”, fost „Luceafărul”) este un yaht
de lux care a aparținut casei regale
române...Yahtul "Nahlin", a fost proiectat de compania G.L. Watson & Co
din Glasgow și construit de șantierul naval John Brown & Co. Ltd din
Clydebank, Scoția în
anul 1930, la comanda Lady Joule din Anglia. Numele „Nahlin” este de origine indiană
nord-americană și înseamnă navă amiral.
În anul 1934, yahtul Nahlin era considerat unul dintre cele mai mari nave
de agrement particulare construite în Anglia.
Caracteristici
Lansare la apă: 1930
Constructor: John Brown
& Co. Ltd, Clydebank, Scoția
Proprietar: Casa Regală a
Romaniei
Lungime: 89,3 m
Latime: 10,98 m
Pescaj: 4,42 m
Viteza: 17,4 Nd
Propulsie: 2 motoare cu
turbine x 2200 CP
Deplasament: 2107 t
Pasageri: 351
Scurt istoric
În primii patru
ani de exploatare, yahtul Nahlin navigase pe o distanță de
peste 200.000 Mm în jurul insulelor britanice, Marea Baltică, insulele grecești, Oceanul Atlantic, Insulele Canare, Indiile de Vest, pe coasta americană și Golful Mexic. În Oceanul Pacific au fost vizitate Insulele Galapagos,
apoi de la Honolulu pâna în insulele Hawaii, spre nordul insulei Tahitiși Arhipelagul
Societății, în Noua Zeelandăși Australia. În anul 1934,
după ce vizitase o bună parte a lumii, yahtul Nahlin este oferit spre
închiriere sau vânzare de către proprietar. A fost cumpărat
de la regeleEdward al VIII-lea
al Marii Britanii, care și-a consumat pe el idila cu Wallis Simpson, care a provocat o criză
dinastică ce s-a terminat cu abdicarea regelui. În anul 1937 Nahlin
a fost cumpărat de către Guvernul României
condus de Gheorghe Tătărăscu
cu suma de 120.000 de lire sterline,
a fost botezat Luceafărulși dăruit MS Carol al II-lea..
La 18 octombrie
1938, yahtul Luceafarul, găzduiește la Galați o
întâlnire între regele Carol al II-lea al României, ministrul de externe al
Poloniei colonelul Beck și ministrul de externe român Nicolae
Petrescu-Comnen, discuțiile încadrându-se în criza
politică postmüncheneză. Regimul comunist
a preluat nava pe 6 ianuarie 1948 și predată Comisiei de
inventariere și conservare. Ulterior, după ce au fost înlăturate
blazoanele și simbolurile regale, yahtul a fost rebotezat Răsăritulși apoi Libertatea, devenind restaurant și
hotel. A fost perla flotei României până în 1950. A fost vândut
în 1999 unei firme britanice cu 265.000
dolari, ca fier vechi, în ciuda faptului că, prin
ordinul Ministrului Culturii nr.3041/14 iulie 1998 fusese clasat în categoria
"Tezaur". Deși firma britanică s-a
angajat că va restaura nava și că va efectua un export
temporar, yahtul nu s-a mai întors în țară. După cumpărare,
numele a fost schimbat din nou în Nahlin (de fapt numele cu care a fost
lansată la apă în urmă cu aproape un secol).
Yahtul a fost
apoi cumpărat de britanicul William Collier, care a supus-o unei restaurări
temeinice.
În prima etapă, (1999-2005) nava a fost pusă în doc uscat, inspectată amănunțit,
evaluată tehnic și curățată, ocazie cu care au fost
îndepărtate peste 450 t de deșeuri și materiale contaminate.
În etapa a doua (2005-2010), a avut loc restaurarea propriu-zisă, cu
participarea multor firme de prestigiu.
În vara anului 2010, yahtul Nahlin a fost reînmatriculat sub pavilion
britanic, cu port de atașGlasgow.. În mai 2010, Nahlin
era evaluat la un preț de 200 de ori mai mare.
Detalii tehnice
Corpul navei este
construit din oțel,
folosit în mod curent pentru nave de acest fel, are dublu fund, iar corpul este
împărțit într-un mare număr de compartimente etanșe. Yahtul Nahlin
este grațios și elegant proporționat.
Forma sa clipper
se adaugă la efectul plăcut obținut din proiectare. -Bompresul este ornamentat cu o figură ce
reprezintă un indian cu coif cu pene și pictat pentru luptă. -Bordurile
navei sunt proiectate în continuarea acestei figuri. -Pe puntea
superioară și pe puntea principală, se află castelul navei, cabinele așezate în șir și o
punte de promenadă. Aproape de puntea din pupa
se aflau alte cabine. Înfățișarea de yaht era, de
asemenea, sugerată, de marele coș de fum de formă eliptică.
Nahlin era echipat cu unele
dintre cele mai moderne instalații produse de compania Sperry
Gyroscop: giroscopul asigurând un control mecanic al
direcției de înaintare, un sistem care indica gradul de
înclinare al navei și reflectoare Sperry. Nava era
echipată cu o instalație de 1,2 kw și cu un aparat de menținere
a direcției. Fiind proiectat pentru croaziere lungi, Nahlin
era prevăzut cu o mare capacitate de stocare, incluzând compartimente de
congelare. Echipamentul de
propulsie al iahtului era alcătuit din două seturi de turbine Brown-Curtis, cu
simplă reducție. Acest tip de propulsie, ales pentru lipsa de zgomot și
vibrații și-a dovedit pe deplin
eficacitatea în timpul croazierelor. Compartimentul
generator de aburi consta din două instalații principale de
încălzire cu trei compartimente, prevăzute cu supraîncălzire și
adaptate la consumul de motorină. Pentru nevoia de abur, pentru serviciile
auxiliare și bucătărie, erau instalate două mari încălzitoare
verticale. Curentul
electric era asigurat de două generatoare acționate cu abur și se
putea stoca în baterii de acumulatoare situate în tunelul arborelui elicelor. Yahtul Nahlin
mai era dotat cu șalupa
proprietarului, șalupa echipajului, o șalupă de viteză, două bărci de salvare și două plute de salvare.
Dotări pentru pasageri
Două
apartamente ale proprietarului erau situate la puntea prova. Amenajarea
interioară a apartamentului din tribord era în stilul
târziu al perioadei William și Mary. Apartamentul
corespondent din babord era decorat în stilul Ludovic al XVI-lea,
dar mai auster. În apropierea apartamentelor proprietarului se afla o sală de
gimnastică, foarte bine echipată. Șase camere pentru oaspeți,
decorate în stil Ludovic al XVI-lea, se aflau la pupa navei. Alături erau patru
băi ai căror pereți erau îmbrăcați în gresie. Accesul dinspre
camerele oaspeților spre holul de intrare de pe puntea principală se făcea
printr-o scară în spirală cu o balustradă din bronz.
În spatele holului de intrare, la babord, se afla toaleta doamnelor, iar la
tribord, o antecameră care ducea la garderobă, decorată de asemenea în stil
Ludovic al XVI-lea. În spatele garderobei se afla o largă punte de promenadă.
Sufrageria ocupa partea din față a castelului și era
decorată în stilul perioadei William și Mary. La prova se
găseau camerele pentru doamne, decorate în stil Adam și apartamentele căpitanului. În aceeași parte a navei se
găseau biblioteca și fumoarul lambrisate cu nuc
franțuzesc. Pe puntea de navigație
era o cameră de observație pentru oaspeți cu
geamuri mari, glisante de jur împrejur pentru a nu împiedica vederea.
Dotări pentru echipaj
Dotările pentru
echipaj asigurau de asemenea un înalt standard de confort. Pe lângă
apartamentele capitanului, șeful electrician și șeful
mecanic aveau camerele lor, în spatele punții principale. Ceilalții ofițeri și
echipajul erau cazați la pupa și în castelul central.
Nava a fost vândută şi scoasă din ţară mai degrabă hoţeşte,dar până unde putem să-i învinovăţim pe britanici? Înstrăinarea navei a ajuns chiar şi pe masa procurorilor, însă nimeni nu
a fost găsit vinovat de scoaterea vasului în afara graniţelor ţării.
Apele tulburi din anii ‘90 lăsau puţine variante pentru negocierea în mod civilizat a unei soluţii prin care nava să fie salvată şi toate părţile să fie mulţumite. Aşa se face că, în timp ce autorităţile române s-au pierdut în bâlbe care mai de care mai penibile, nava „Libertatea” a ieşit, probabil pentru totdeauna, din ţară. Ce-i drept, pentru recondiţionarea acesteia s-au cheltuit sume impresionante - peste 35 milioane de dolari – sume pe care, probabil, statul român nu ar fi fost dispus sau nu ar fi avut posibilitatea să le investească. Din păcate, cazul navei „Libertatea” nu este singular.... La fel ne batem joc şi de site-ul arheologic de la Barboşi, nu ştim să punem în valoare site-ul de la Poiana – Piroboridava, clădiri monumente de arhitectură sunt pur şi simplu furate cărămidă cu cărămidă chiar în buricul târgului. Ne pierdem istoria, ne pierdem trecutul, ne pierdem valorile fie ele de patrimoniu sau de suflet care defineau, cândva, vibraţia acestei naţiuni. Ajungem aşa să ne batem joc şi de oameni, tezaurul cel mai de preţ al ţării. Suntem, de altfel, deloc întâmplător, cu câteva milioane mai puţini decât în urmă cu vreo două decenii… Şi, din păcate, nu au plecat dintre noi cei cărora să nu le simţim lipsa....
INEVITABIL VA VENI MOMENTUL CÂND Ceauşescu VA FI
DECLARAT EROU AL NEAMULUI ROMÂNESC, CARE DE ALTFEL ÎNCEPE SĂ FIE REGRETAT DIN
CE ÎN CE MAI MULT DE CĂTRE ROMÂNI...
"Dragi români..ALOO….ALOOO.!! Stimaţi
tovarăşi, mi s-a permis să vă vorbesc din lumea de dincolo, pentru ultima dată,
post – mortem.
...Pentru noua generaţie din ultimii 20 de ani , care nu mă cunosc
, eu sunt Secretarul General al Partidului Comunist Român Tovarăşul Nicolae
Ceauşescu. Dragi tovarăşi şi pretini , iată că după 20 de ani de când am fost
asasinat de către forţele oculte ale masoneriei şi a unor grupări mondiale
malefice, de la Epoca de Aur pe care am construit-o cu ajutorul clasei
muncitoare, constat cu mare regret şi durere în suflet, că România se află în
starea de AGONIE de dinaintea MORŢII. Aflu cu lacrimi în ochi, că după
eforturile mele de a ţine departe de poporul român, pe toţi imperialiştii,
mafioţii economici, trădătorii de ţară, capitaliştii lacomi şi avizi după
putere, aceştia sunt ce-i care vă conduc, aceştia pentru care voi m-aţi
împuşcat, v-au adus pe voi dragi români la limita dintre viaţă şi moarte. Am
scăpat ţara de datorii datorită vouă . Datorii
pe care le-am făcut în interesul de a vă construi case şi apartamente, străzi ,
şosele, metrou, oraşe, fabrici şi uzine, terenuri agricole, ferme şi toate de
care vă mai amintiţi…Căci au rămas doar amintiri; amintiri de suferinţă cu
munca şi sudoare căci toate au fost deşarte, de toate aţi fost furaţi! Aţi
răbdat de foame , este adevărat , dar astea au fost eforturi nelimitate pentru
care voi să trăiţi mai bine şi pentru care eu eram pe cale de a înfăptui un
socialism mai bun ca orice forma de guvernământ din lume. Capitalismul se
simţea ameninţat , eram singura ţară din lume fără datorii externe şi iată că
atunci forţe obscure, trădători ai neamului românesc, masoni şi alte grupări
oculte, activişti ai Noii Ordini Mondiale, au recurs la asasinarea mea pentru a
vă fura vouă munca voastră şi toate bunurile ţării , dezbinându-vă între voi,
înrobindu-vă, şi luându-vă orice putere de a vă mai răscula pe viitor împotriva
lor. Nu v-au luat doar ţara, v-au furat
personalitatea, demnitatea, onestitatea, curajul, unitatea de neam. Uniunea
Europeană este asasinul real al României şi cu adâncă durere în suflet, urez
sincere condoleanţe poporului român, pentru că deja v-aţi pierdut identitatea
şi umanitatea în care aţi trăit liberi dar nu aţi ştiut până ce aceşti huligani
v-au păcălit cu o libertate falsă şi perversă. Dragi tovarăşi şi pretini ,
singura voastră şansă este să vă înarmaţi cu cinstea, demnitatea şi curajul
strămoşilor voştri , să vă luaţi furcile şi topoarele şi să mergeţi în căutarea
judecăţii.
Asta e singura cale , mulţi destepţi din tabăra adversă, care se vor
arăta ca fiind educaţi şi diplomaţi, vă vor spune că furca şi coasa e o metodă
depăşită . Nu este şi niciodată nu va fi , ei ce-i care vă fură sunt susţinuţi
de justiţie , iar voi trebuie să fiţi adevărata justiţie pentru a avea o
judecată dreaptă. Să nu-i credeţi când o să vă facă anarhişti, huligani etc.
pentru că toate ţările ”civilizate” asta fac de mii de ani subjugă pe cei
slabi. Forţele militare nucleare subjugă pe cei slabi şi îşi împart lumea între
ei, şi totuşi sunt catalogate ca ţări civilizate şi mai sunt şi susţinute în
genocidul mondial pe care îl practică.
Nu cred că este nevoie să vă mai
relatez politica mondială a anilor `89-2009.
Cam
astea am avut de spus şi sper că sângele străbunilor, să reînvie din nou în
venele voastre statutul de român şi inima voastră să bată cu mândrie." “VINA”
LUI CEAUŞESCU:
În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România
şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult,
Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului
român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul având
drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea
sacrificii le-a înfruntat în anii ’80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi,
când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa
contra-cronometru de plată a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care
„Europa liberă” a comentat la început, această situaţie: ni se prevedea un
faliment total, falimentul unor neputincioşi, al unor prăpădiţi care au
contractat, cu inconştienţă, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar
faptul că paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investiţii –
canale de navigaţie, centrală atomică, metrou, noul centru civic,
hidrocentrale, etc. – părea dovada certă a nebuniei megalomane a lui Ceauşescu
şi a laşităţii noastre că îl suportăm! Prin anii ’87 – ’88, tonul „Europei
Libere” a devenit altul: i se reproşa acum lui Ceauşescu nu incapacitatea
economiei româneşti de a-şi plăti cheltuielile, ci i se reproşa însuşi faptul
că ne plătim datoriile, căci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l
Orăscu, doar toate celelalte ţări trăiesc bine mersi fără să-şi achite
creditele primite, ci numai dobânzile.
Am constatat astfel, cu mare uimire, că
în loc să fie apreciată ca un act de corectitudine, plata datoriilor înfuria
anumite persoane sau instituţii, stârnea comentariile cele mai înveninate. Ca
persoană care am fost crescut în teama de a nu rămâne cuiva dator, n-am prea
înţeles, la început, această ciudată atitudine. Mai apoi, cugetând oareşicât, am
înţeles un adevăr simplu despre cei care trăiesc din a-i împrumuta pe alţii,
despre cei care trăiesc din câştigul astfel realizat, adică cămătarii:
bancherii te împrumută nu ca să le restitui cât mai repede banii, ci ca să le
rămâi la nesfârşit dator, plătindu-le cu regularitate numai dobânzile. Drept
care mă întreb cu maximă ingenuitate: ce s-ar întâmpla cu finanţa mondială dacă
toate ţările ar proceda cum a procedat România în primăvara anului 1989? Să ne
imaginăm că toţi datornicii şi-ar plăti datoriile şi ar hotărî, prin lege, să
nu mai facă alte datorii! În ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna
astfel în depozitele băncilor dacă nimeni nu va mai apela la bănci, să se
împrumute! În ce altceva decât în mari grămezi de hârtie inutilă?! Cu alte cuvinte,
România devenise, în primăvara anului 1989, o mare primejdie pentru finanţa
mondială, pentru cei dedulciţi la traiul din camătă, trai nemuncit! Primejdia
constând în puterea exemplului, a forţei de contagiune pe care ar fi putut-o
avea „modelul românesc”! Mi-am dat seama de asta şi din înverşunarea deplasată
cu care „Europa Liberă” a comentat momentul eliberării României de povara
datoriilor externe. Nimeni, în Occident nu s-a grăbit să ne felicite.
Dimpotrivă!
Iar când Ceauşescu şi-a exprimat dorinţa, dar şi putinţa ca România
să iasă pe piaţa de credite, acordând împrumuturi cu o dobândă mult mai mică
decât cea îndeobşte practicată, pentru a dovedi astfel umanismul societăţii pe
care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, că Nicolae Ceauşescu, săracu’,
şi-a semnat sentinţa de condamnare la moarte! Cred că acest gest, de sfidare şi
de demascare a marii finanţe mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de
forţe care au reuşit, profitând de generozitatea şi puterea de sacrificiu a
tineretului român, nu numai să-1 dea jos pe Ceauşescu de la putere, dar să-1 şi
pedepsească personal, fizic, pentru insolenţa sa. Cu consecinţa, „firească”, a
revenirii României, cuminţită, în rândurile ţărilor îndatorate până la gât
marii finanţe, dând astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai
încerca vreodată, în Europa de Est sau în Africa, în America Latină sau în Asia
să procedeze ca Nicolae Ceauşescu, ca el s-o păţească!
Tare aş fi curios să
ştiu cât a costat această debarcare a lui Ceauşescu, KGB-ul, la ale cărui
servicii a apelat marea finanţa mondială, este o instituţie serioasă, care ţine
la preţ! La fel şi celelalte. Mai puţin securitatea română, care, bucşită cum
era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus să-şi fi dat concursul
pe gratis, din… patriotism, convinsă că se pune în slujba poporului român! De
plătit, fireşte, noi vom plăti costul înlăturării lui Ceauşescu şi-1 vom plăti
înzecit, însutit, înmiit, poate.
Aşa nerod şi troglodit cum ne plăcea nouă să-1
credem pe Ceauşescu, acesta a înţeles totuşi un lucru pe care noi, mult mai
deştepţi cum ne-a făcut revoluţia, ezităm să-1 recunoaştem, ca să nu ne facem
de rîsul lumii. Adică ezităm să-i recunoaştem lui Ceauşescu vreun merit, cât de
neînsemnat. Eu unul i-aş recunoaşte deci lui Ceauşescu şi unele merite, măcar
pe acela de a fi înţeles relaţia strânsă, în lumea de azi şi de mâine, între
suveranitatea naţională şi mărimea datoriei externe a unui stat.
M-am dumirit
de aceasta deunăzi, când Parlamentul nostru a aprobat să ne împrumutăm cu vreo
300 de milioane de dolari într-o anume transă şi nu a tresărit aflând că Fondul
Monetar Internaţional ne va acorda acel împrumut numai dacă vom respecta nişte
indicaţii superioare. Am ajuns
acum la o datorie de peste 150 de miliarde de euro(sau mai mult) . Am scăpat de
dracu’, şi am dat peste ta-su! Aşa se face că am scos şi o Constituţie în care
se afirmă principiul sacrosanct al suveranităţii naţionale, dar am legat
această suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice
armatelor străine să calce pământul sfânt al Patriei. Chiar nu au înţeles parlamentarii noştri din
Constituantă că agresiunea militară a încetat să mai fie la modă, atunci când
sunt “disponibili” preşedinţi, miniştri şi guvernanţi trădători? Că este un
procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet
şi mai ineficient? Mult mai curată se dovedeşte a fi agresiunea financiară,
arma cea mai subtilă şi mai productivă la acest sfârşit şi început de mileniu!
Drept care, în locul acestora şi în acelaşi scop, pământul este bântuit în lung
şi în lat de experţii financiari ai Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii
Mondiale pentru, sanchi… Dezvoltare, şi alte „agenturi”! Asta, fireşte,
după ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de agenţi ai marii Finanţe
în fotolii ministeriale ori prezidenţiale, ţara
vizată este adusă în situaţia de a cere ea însăşi, cu căciula în mână,
împrumuturi şi investitori.În caz contrar se aplica scenariul ţărilor arabe,
atunci când paraziţii pământului rămân fără resurse de orice fel. (La drept
vorbind, ce este investiţia străină altceva decât un împrumut pe care te obligi
să nu-l mai returnezi, ci doar să-i plăteşti creditorului dobânzile?) Astfel că
suveranitatea noastră naţională, de care se umflă-n piept Constituţia română
încă de la primele rânduri, în curând va fi, cu concursul senin al
Parlamentului României, numai vorbe în vânt!
Mai nou, declaraţiile trădătorului
Băsescu, care sugerează predarea suveranităţii în mâinle asa -zise a Statelelor
Unite ale Europei .Apoi cedarea munţilor de aur (sute de mii de tone), după ce
s-a sabotat deja ţara de resursele de petrol, gaze naturale, apele minerale,
păduri şi altele.
Va fi cel mai trist neadevăr din câte neadevăruri cuprinde
Constituţia României, săraca!... Căci s-a ajuns la o situaţie paradoxală şi extrem
de primejdioasă pentru un viitor românesc al copiilor noştri: deşi noi, în
România, ne îndreptăm spre o “economie” de piaţă, deşi ne privatizăm care mai
de care, grăbindu-ne să lichidăm proprietatea şi economia de stat, datoria
externă care se acumulează în această perioadă de privatizare nu are şi ea un
caracter privat, ci este o datorie de stat, a ţării, a poporului român! Cum şi
când se va achita de aceste datorii statul român, de vreme ce rolul şi puterea
sa în economia noastră urmează să se diminueze în mod sistematic şi programat’?
Cine a programat această cacealma a privatizării în folosul oricui, numai în
folosul ţării nu?! Sigur, vor sări câţiva deştepţi să ne aducă aminte că şi
guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are câteva sute de
miliarde de dolari datorii faţă de aceeaşi finanţă mondială, care de fapt sunt
1500 de miliarde de $ faţă de aceleaşi bănci la care suntem şi noi, din nou,
datori! Si uite unde s-a ajuns. Dar, vor uita acei deştepţi să ne precizeze,
neştiutori cum suntem, că acele bănci sunt bănci americane, occidentale,
interesele lor – ale băncilor şi ale statului american fiind foarte
coincidente!
Nu am nimic împotrivă să se îndatoreze statul român la Banca
Naţională a României, însa ma întreb acum : Oare mai este a României?! Au dus
tot aurul în afara ţării, cică ca să aibă credibilitate, 100 de tone de aur
s-au evaporat din Banca Natională a României, unde este aurul nostru? Să se îndatoreze la noi în ţară şi să-i
punem noi condiţiile în care acceptăm creditarea! Fireşte, Ceauşescu trebuia
dat jos! Şi încă cu mult înainte de decembrie 1989! Şi cel mai bine era dacă
s-ar fi dat singur la o parte! Din păcate, aşa cum s-au petrecut lucrurile, de
dispariţia lui Ceauşescu nu a ajuns să profite poporul român, aşa cum era
firesc, adică să profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceauşescu, ci au
ajuns să profite duşmanii neamului românesc, aceiaşi care profitaseră şi în
anii grei când, prin corvoadă naţională, le-am plătit îndoit şi întreit
creditele cu care ne-au momit şi ne-au pricopsit în anii ’70! Acum, când
scăpaţi de datorii, se cuvenea să trăim şi noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu
ei pe cap, cu aceiaşi binevoitori, veniţi să ne dicteze cum să se facă reforma! Această turnură tragică a lucrurilor de după 22 decembrie 1989, ora 12, a fost
posibilă prin acţiunea criminală, repet: acţiunea criminală a unor persoane ce
pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, în modul cel
mai clar, să aducă din nou România în rândurile ţărilor îndatorate la finanţa
mondială. Adică scopul urmărit şi, în parte, deja atins, a fost pierderea
suveranităţii naţionale româneşti. Au azmuţit asupra noastră o mână de exaltaţi
maghiari sau secui şi noi am crezut că aceştia sunt cei ce atentează la
suveranitatea naţională a românilor. Din nefericire " savanţii " care au gândit
Constituţia României nu au fost nici ei mai deştepţi, astfel că nu şi-au pus
problema suveranităţii naţionale decât în termenii constituţiilor din secolul
al XIX-lea, făcând din Constituţia noastră un corect compendiu al acestor
texte. Nici un semn din partea acestor autori că ar fi înţeles adevăratele
primejdii, de azi şi de mâine cu care se confruntă ŢARA. Acesta fiind unul din
motivele pentru care am votat împotriva acestei constituţii. Conchid: merită
sprijinite numai acele forţe (partide) politice care îşi propun să ferească
ţara şi poporul nostru de povara şi primejdiile ascunse în teancul de dolari al
îndatorării la alţii. Există aceste forţe?
PARCURGEŢI TOT VĂ ROG PÂNĂ LA CAPĂT
CE A CONSTRUIT Ceauşescu ÎN 25 DE ANI, AU DISTRUS, JEFUIT SI VANDUT:
....Dacă mai ştiţi adăugaţi...lista e deschisă...
1.
Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
17. Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti
M.Bucuresti
18. Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
19. Centrala
industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
20. Intreprinderea de
retele electrice Pitesti Arges
21. Intreprinderea de retele electrice Bacau
Bacau
22. Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
23. Intreprinderea de
retele electrice Cluj Cluj
24. Intreprinderea de retele electrice Constanta
Constanta
25. Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
26. Intreprinderea
de retele electrice Galati Galati
27. Intreprinderea de retele electrice Deva
Hunedoara
28. Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
29. Intreprinderea de
retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
30. Intreprinderea de retele electrice
Baia Mare Maramures
31. Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
32.
Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
33. Intreprinderea de retele
electrice Sibiu Sibiu
34. Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
35.
Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
36. Intreprinderea de
distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
37. Intreprinderea de
Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
38. Dispecerul energetic
national M. Bucuresti
39. Institutul de cercetari si modernizari energetice M.
Bucuresti
40. Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului
si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Deva
Hunedoara
41. Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
42. Intreprinderea
miniera Lonea Hunedoara
43. Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
44.
Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
45. Intreprinderea miniera Dalja
Hunedoara
46. Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
47. Intreprinderea miniera
Livezeni Hunedoara
48. Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
49.
Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
50. Intreprinderea miniera Uricani
Hunedoara
51. Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
52. Intreprinderea de
preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
53. Intreprinderea de reparatii
utilaj minier Petrosani Hunedoara
54. Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
55.
Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor
cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
56. Intreprinderea
miniera Rovinari Gorj
57. Intreprinderea miniera Motru Gorj
58. Intreprinderea
miniera Jilt Gorj
59. Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
60.
Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor
cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
61. Intreprinderea
miniera Cimpulung Arges
62. Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
63.
Intreprinderea miniera Capeni Covasna
64. Intreprinderea miniera Salaj Salaj
65.
Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie
a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate
juridica Maramures
66. Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna
Alba
67. Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
68. Intreprinderea
metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
69. Intreprinderea
metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
70. Combinatul minier Suceava
Suceava
71. Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate
Hunedoara
72. Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
73. Intreprinderea
miniera Dobresti Bihor
74. Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
75.
Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
76. Intreprinderea miniera
Balan Harghita
77. Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
78. Intreprinderea
miniera Hunedoara Hunedoara
79. Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti-
activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara
personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
80. Intreprinderea salina
Ocna Mures Alba
81. Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
82. Combinatul minier
Cluj-Napoca Cluj 83. Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 84. Intreprinderea
miniera Dobrogea-Constanta Constanta 85. Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea
Ciuc Harghita 86. Intreprinderea salina Praid Harghita 87. Intreprinderea miniera
Orsova Mehedinti 88. Intreprinderea miniera Slanic Prahova 89. Intreprinderea
miniera Cacica Suceava 90. Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 91.
Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor
cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 92.
Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 93. Intreprinderea de
exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 94. Trustul petrolului
Pitesti Arges 95. Trustul petrolului Moinesti Bacau 96. Trustul petrolului
Targu-Jiu Gorj 97. Trustul petrolului Bolintin Ilfov 98. Trustul petrolului
Ploiesti Prahova 99. Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 100. Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 101. Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova 102.
Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 103. Centrala industriala
siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul
siderurgic Hunedoara Hunedoara 104. Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara 105. Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 106. Centrala industriala
siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul
siderurgic Resita Caras-Severin 107. Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu
Caras-Severin 108. Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis 109. Centrala
industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor
cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 110.
Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 111. Intreprinderea de
constructii metalice Tecuci Galati 112. Centrala industriala de prelucrari
metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu
gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 113. Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 114. Intreprinderea metalurgica Beclean
Bistrita Nasaud 115. Intreprinderea Laminorul Braila Braila 116. Intreprinderea
de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 117. Combinatul metalurgic Campia
Turzii Cluj 118. Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 119.
Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 120. Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121.
Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a
centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica
direct subordonate Brasov 122. Intreprinderea de produse refractare “Refractar”
Alesd Alba 123. Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 124.
Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj 125. Intreprinderea
“Carbochim” Cluj-Napoca Cluj 126. Intreprinderea de produse refractare Pleasa
Prahova 127. Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina-
activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 128. Intreprinderea de alumina Oradea Bihor 129. Intreprinderea de prelucrare a
aluminiului Slatina Olt 130. Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 131. Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 132. Intreprinderea metalurgica
“Neferal” – Branesti M. Bucuresti 133. Intreprinderea metalurgica “Laromet” –
Bucuresti M. Bucuresti 134. Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 135.
Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges 136. Intreprinderea de piese
si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt 137. Centrala industrila
de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a
unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate
Brasov 138. Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe”
Covasna 139. Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 140.
Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 141. Intreprinderea de
pise auto Iasi Iasi 142. Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures 143.
Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 144. Intreprinderea mecanica
Marsa Sibiu 145. Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 146. Intreprinderea
“Automecanica” Medias Sibiu 147. Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M.
Bucuresti 148. Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti 149. Centrala
industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei
inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges 150.
Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 151. Intreprinderea de
accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor 152. Intreprinderea de
subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges 153. Centrala
industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov 154. Intreprinderea
mecanica Oradea Bihor 155. Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 156.
Intreprinderea Tehnofrig Cluj 157. Intreprinderea de Armaturi industriale
-Oradea Bihor 158. Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 159. Intreprinderea
de utilaj alimentar Slatina Olt 160. Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 161.
Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 162. Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 163. Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 164.
Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 165. Intreprinderea de
tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj 166. Intreprinderea
mecanica Bailesti Dolj 167. Intreprinderea mecanica pentru echipamente
hidraulice Galati Galati 168. Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc
Harghita 169. Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt 170.
Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 171. Intreprinderea “Tehnometal” –
Timisoara Timis 172. Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti
M. Bucuresti 173. Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si
rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de
utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 174. Intreprinderea
metalurgica Bacau Bacau 175. Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau 176.
Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj 177. Intreprinderea mecanicade utilaj
tehnologic Moreni Dambovita 178. Intreprinderea de armaturi industriale din
fonta si otel Zalau Salaj 179. Intreprinderea de constructii de masini si utilaj
greu _Giurgiu Giurgiu 180. Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 181.
Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 182. Intreprinderea
mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 183. Intreprinderea de pompe
Aversa Bucuresti M. Bucuresti 184. Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M.
Bucuresti 185. Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti –
activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti 186.
Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 187. Intreprinderea
Mecanica Targoviste Dambovita 188. Intreprinderea de utilaj minier Petrosani
Hunedoara 189. Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare
Maramures 190. Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare 191. Intreprinderea
mecanica Campina Prahova 192. Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova 193.
Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 194. Intreprinderea de utilaj
minier Filipestii de Padure Prahova 195. Intreprinderea de Ventilatoare si
instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 196. Centrala industriala de utilaj
energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 197.
Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor 198. Intreprinderea de utilaj de
ridicat Lugoj Timis 199. Combinatul industrial pentru constructii de masini
Bistrita Bistrita-Nasaud 200. Intreprinderea de constructii de masini Resita
Caras-Severin 201. Intreprinderea de constructii de masini Caransebes
Caras-Severin 202. Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 203. Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 204. Intreprinderea de
accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 205. Intreprinderea de cazane mici si
arzatoare Cluj-Napoca Cluj 206. Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj 207.
Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 208. Intreprinderea
“Independenta” -Sibiu Sibiu 209. Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 210.
Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti 211. Intreprinderea “Metalica”
-Bucuresti M. Bucuresti 212. Centrala industriala de utilaj tehnologic si
material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea
23 August M. Bucuresti 213. Intreprinderea de vagoane Arad Arad 214.
Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov 215. Intreprinderea de utilaj greu
“Progresul” Braila Braila 216. Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi 217.
Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 218. Intreprinderea de vagoane Drobeta
Turnu-Severin Mehedinti 219. Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin
Mehedinti 220. Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 221. Intreprinderea de osii
si boghiuri Bals Olt 222. Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 223. Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti 224. Centrala
industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a
centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov 225.
Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 226. Intreprinderea de rulmenti
Alexandria Teleorman 227. Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 228.
Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 229. Intreprinderea de suruburi Botosani
Botosani 230. Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 231. Intreprinderea de
suruburi Targu-Secuiesc Covasna şi altele....
Seria documentară „MOŞTENIREA CLANDESTINĂ" prezintă
în premieră conţinutul unei lucrări ştiinţifice care face lumină asupra
relaţiilor României cu SUA şi URSS în perioada Războiului Rece şi dezvăluie
războiul clandestin dus de blocul sovietic împotriva României: Fereşte-mă
Doamne de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu România, Larry
L Watts, Editura Rao, 2011.
Episodul difuzat de TVR ,abordează subiecte sensibile din memoria
colectivă: dramele românilor din Transilvania, Basarabia, Bucovina şi Ţinutul
Herţa în relaţia cu etnicii maghiari, respectiv ruşi, experimentul Regiunii
Autonome Maghiare impus de sovietici prin Constituţia Republicii Populare
Române din 1952 şi încearcă să identifice sursa animozităţilor care au
caracterizat relaţiile interetnice pe teritoriul românesc. Expertul în servicii de informaţii prof dr. Cristian Troncotă explică şi
faptul că Moscova s-a folosit de alogeni pentru a conduce Partidul şi
Securitatea până când românii au reuşit să scoată trupele ruseşti şi, apoi,
consilierii sovietici din România şi să pună agenţii NKVD de teapa lui
Tismăneanu şi Roman la respect. Acela a fost momentul declanşării razboiului
blocului sovietic cu România, ca o continuare firească a razboiului secret ungaro-rus
pentru distrugerea României, urmat de înfiinţarea unităţii speciale
ultra-secrete Grupa XX (tiparul lui "double-cross" în limbaj de
contraspionaj) devenită ulterior UM 0110 "anti-KGB". Filmul arată şi riscul
dezintegrării teritoriale căruia România i-a făcut faţă de-a lungul secolelor
şi care a avut momentul culminant în decembrie 1989 şi apoi o recidivă în
martie 1990.
Pământul.
Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și
cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține
un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii
sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o
legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo
criză globală de alimente, thaila
ndezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările “prietene”.
La noi chestia asta se numește “agricultură de subzistență” și lui
tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere
roșiile și șoriciul de la hypermarketuri franțuzești și germane, că
d-aia avem UE.
Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui
Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la
vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de
la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin urmare, le
califică drept niște arhaisme barbare.
Să dispară! Din bețivii,
leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de
neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească.
Nu
știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce
povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri.
I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la
câmp cu ciorba în sufertaș.
Pe toți gângavii și pe toți puturoșii
ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de
pușcării sau de cămine culturale. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat
la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește.
“Asasinii economici sunt profesionişti extrem de bine plătiţi care
escrochează de miliarde de dolari, ţări din întrega lume. Ei
redirecţionează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru
Dezvoltare Internaţională (USAID) şi de la alte organizaţii străine de
“ajutor” către seifurile corporaţiilor şi
către buzunarele puţinelor familii bogate care controlează resursele
naturale ale planetei. Mijloacele lor sunt variate, de la rapoarte
financiare frauduloase, alegeri trucate, mită şi şantaj, la sex şi
crimă.”, defineşte John Perkins în cartea sa -”Confesiunile unui asasin
economic”. Conform tuturor acestor criterii putem spune că şi România a avut şi
are încă – din pacate – parte de asasinii săi economici. Şi nu vorbim
aici numai de criza economică mondială, creată, spun unii, pentru a
sărăci şi a îndatora naţiuni (în special cele ale lumii arabe). Şi banii împrumutaţi de Roânia de la FMI, o sumă imensă – spre 18
miliarde de euro – e tot de natură să ne ţină ţara datoare câteva
generaţii. Tot rodul unui asasinat economic. Să ne aducem aminte cum
Traian Băsescu şi Guvernul Boc ne îndoctrinau zilnic de câtă nevoie are ţara noastră de banii FMI. Şi acum, atât Traian Băsescu, dar şi Mircea Geoană, pompează în
discursuri că “moare ţara” dacă nu izbutim să mai luăm încă o tranşă de
la FMI. În ceea ce-l priveşte pe Crin Antonescu, acesta e mai rezervat în discursul referitor la Banca Mondială sau FMI, liberalii arătându-se întotdeauna mai prudenţi cu astfel de împrumuturi. Menţionăm că şi
Traian Băsescu, şi Mircea Geoana au fost, în carierele lor, negociatori
ai României cu FMI. John Perkins a vorbit despre acţiunile sale în ţările arabe sau ale
Americii Latine. Cel care îi citeşte cartea nu se poate împiedica să nu
observe că şi în România s-a acţionat în acelaşi mod. Creşterea
galopantă a datoriei naţionale, dezastrele ecologice de la Roşia
Montană, distrugerea agriculturii autohtone, isteria gripei aviare, a
gripei porcine, afacerile cu petrol, privatizările frauduloase din
domeniul Electricităţii, autostrada Bechtel, toate se încadrează perfect în stilul de acţiune al unor asasini economici. Se dezvăluie astfel cu o
foarte mare claritate modul în care aceştia au acţionat cu sprijinul
unor personaje din sfera politică, ce au trădat România, în schimbul
acumulării unor averi personale şi al obţinerii unei temporare puteri
politice.
Apelul Dr.Rath către poporul german și popoarele Europei
La conferința cu tema "O lume fără cancer", susținută la Berlin la 13
martie 2012, Dr.Rath a făcut apel la poporul german și popoarele Europei
să-și asume responsabilitatea de a construi o Europă democratică,
pentru Oameni dinspre Oameni. El a descris în ce măsură rezultatele
disponibile ale cercetărilor asupra remediilor naturale pot reduce
incidența bolilor comune la doar o fracțiune din nivelul lor actual și a
explicat că acum este posibilă construirea unui nou sistem de asistență
medicală, bazat pe prevenirea și eliminarea bolilor. Totuși, Dr.Rath a
subliniat că această minunată "lume fără boli" nu ne va fi oferită pe
tavă, deoarece fiecare boală reprezintă o piață de miliarde de dolari
pentru Cartelul Farmaceutic și acționarii săi din biroul politic de la
Bruxelles UE. Ca atare, dacă dorim să clădim o lume fără boli pentru noi
și copiii noștri, trebuie să acționăm cu toții acum.
Vă invit să urmăriți
discursul impresionant și de un curaj ieșit din comun al doctorului
Rath, din cadrul conferinței internaționale „O lume fără cancer”:
Dr. Rath crede că
vinovatul din spatele conspiraţiei mondiale este reprezentat de
concernele farmaceutice. Vezi
figura de mai jos:
Ochiul
din vârf e mai
mult decât posibil să nu fie din lumea fizică sau nu de pe acest pământ
sau planetă. Noi ştim însă că sursa răului o reprezintă însăşi
identificarea noastră cu structurile efemere ale egoului. Atâta timp cât
ne consideram doar nişte corpuri care au o minte, atât timp cât rămanem
identificaţi cu formele (fizice sau energetice), vor exista mereu forţe
care să ne conducă, să ne exploateze, să ne manipuleze, să ne
înrobească libertatea. Atâta timp cât nu ne vom cunoaşte adevarata
identitate şi vom păstra identificarea cu această imagine falsă de sine,
mereu vom trăi cu frica şi vom fi conduşi cu bastonul fricii, vom fi
lacomi, vom dori siguranţa, s.a.m.d., vom avea puncte de vulnerabilitate
şi
slăbiciuni pe care cineva va afla cum să le exploateze. Lumea exterioară
este o reflexie a lumii noastre interioare. Elita ocultă, societăţile
secreto-discrete sunt nişte simptome ale acestei rătăciri spirituale a
fiinţei umane şi nu o cauza primordială a răului pe această planetă.
Regimul de austeritate
impus României de catre oficialii FMI a fost un “experiment dramatic“. Nu o spunem noi, cei care constatăm,
de câţiva ani, consecinţele dezastruoase în plan social, politic, economic şi financiar
ale planului anticriză… cerut puterii de la Bucureşti, ci analiştii economici
care n-au făcut pact cu trădarea. Ba mai mult, o recunosc chiar reprezenţantii
Fondului care se pare că nu au luat în calcul Forma – extrem de nepotrivită
pentru o ţară din Est – privind aplicarea
regimului de austeritate. S-or fi gândit, cât de cât, domnii de la
Fond, ce vor face oamenii puşi în faţa unui asemenea tip de… “cumpătare”, care
le-a dat vieţile peste cap, pentru mulţi ani sau pentru totdeauna?! Nu se ştie,
însă din rapoartele FMI transpare, tardiv, o concluzie-avertisment de genul “măsurile de austeritate aplicate pe timp de criza conduc
la adâncirea recesiunii şi produc deteriorări permanente în economie“.
Nu scuze, nu regrete, nu soluţii de remediere
urgentă… Si nici… bonusuri pentru rezistenţa fizică şi psihică a supravieţuitorilor
care s-au dat în “leagănul” asprimii, până la epuizare. De unde să-şi mai ia
energie pentru a se ocupa, în continuare, de propriile lor destine?! Cum să mai
aibă încredere în “reţetele” ce vor fi oferite de acum înainte,
indiferent de cine si când?! Si cum să-şi mai ridice privirea spre cerul
promisiunilor, înălţimea albastră care, parcă, s-a afundat în pământ?! Rămâne
de văzut ce vor face ai noştri guvernanţi; cum vor înţelege să… coabiteze cu
majoritatea covârşitoare a populaţiei sărăcite, triste, îngândurate, revoltate,
înecate în lacrimile disperarii. Chingile austeritaţii nu fac pe nimeni mai bun,
mai înţelept, mai creativ!Dimpotrivă. Orice constrângere, care nu este autoimpusă şi asumată cu
demnitate, îţi devastează liniştea, stând cu tine la masă, nu o vară, ci un şir
nesfârşit de anotimpuri, arătându-ţi cartonaşul galben că ai depăşit raţia
zilnică – o feliuţă de pâine cu multe E-uri şi un cartof de import modificat
genetic.
O austeritate care taie în carne vie, răpindu-le celor mulţi şi defavorizaţi
dreptul de a se vindeca, interzicându-le zâmbetul, dar fluturând, ostentativ,
lozinca datoriei de a face sacrificii fără limite şi fără speranţe, presupunem
că trebuie să-şi mai recitească… atribuţiile. Să-şi arate… “faţa umană”. Austeritatea nu înseamnă să ramâi gol-goluţ în faţa
vieţii; nu înseamnă să-ţi ucizi visele, chiar dacă eşti un pensionar oarecare –
muncitor în căile ferate, profesor, medic sau cercetător.
Austeritatea este o noţiune abstractă care poate face multe victime concrete,
din ce în ce mai multe, atunci când se crede personajul principal, infatuat, în
piesa “recesiunii”. Iar cei care supervizează regia, care nu cunosc
adevaratul înţeles al cuvintelor, nuanţele şi contextul funcţionării acestora,
în mod sigur au picat, cândva, bacul....
Oamenii de afaceri, au reclamat în repetate rânduri că
pentru FMI, România a fost un experiment.FMI a facut în România şi cu România un experiment pe cât de dramatic pe atât de dezgustător.
FMI, cel care se comportă precum stăpânul faţă
de sclavi în relaţia cu ţările de la periferie, cum este şi anexa bananieră
numită România, s-a făcut că nici nu vede, nici nu aude aprecierile venite din
România
Alegerea României pentru acest experiment este
lesne explicabilă: stat slab, în disoluţie economică aproape completă şi în
disoluţie politică în curs, clasa politica gata să facă orice, în faţa oricărei
comenzi externe, dacă este lasată în continuare să fure...
Deşi, la cât de ipocriţi şi demagogi sunt, s-au declarat îngrijoraţi de implicaţiile pentru democraţie ale referendumului din România, acesta le-a venit mănuşă! Este vorba de reprezentanţii dintre cei mai de seamă ai puterilor – noi le zicem fără înconjur coloniale! – care au redus România la statutul de colonie. Referendumul, aşa cum a fost organizat, le-a dat ocazia magnifică de a arăta clar cine este stăpânul, în esenţă de a consfiinţi politic ceea ce există deja de câţiva ani în plan economic şi ceea ce naivii sau interesaţii nu ajung să vadă ori se fac că nu văd: că România a încetat să mai fie o ţară, devenind o colonie!
O ţară care pierde controlul propriu asupra următoarelor trei sectoare – exploatarea resurselor minerale principale, distribuţiile de energie şi băncile – ajunge inevitabil o colonie. Si nu din alt motiv decât din acela că prin aceste sectoare se ruleasă banul, indiferent de ciclul politic sau economic. Este strict cazul românesc!
Toate intrările în şi ieşirile din actul productiv sau comercial aparţin capitalului străin. Întreaga axă majoră a economiei este deţinută de către acesta şi, ca urmare, decizia îi aparţine. Sunt câţiva ani de când deja există această situaţie. Era firesc să vină momentul în care aceste stări de lucruri în plan economic să se răsfrângă în oglindă în plan politic. Referendumul n-a prilejuit decât consfinţirea! Pentru realişti n-a fost vreo surpriză. Doar căutătorii de cai verzi pe pereţi s-au mirat. După episodul referendumului, naivii probabil au dispărut. Au mai rămas să susţină baliverna României suverane sau a mântuirii acesteia cu ajutorul capitalului străin doar cei interesaţi, respectiv cei din România care sunt instrumentele puterii coloniale.
S-a dovedit în contextul referendumului că, pentru puterile coloniale, nu este vorba cumva de Traian Băsescu ori USL sau, cum cu neruşinare au sugerat, de democraţie, ci pur şi simplu de interese economice oneroase, şi anume de a deţine controlul integral şi necondiţionat asupra resurselor, banilor şi chiar asupra vieţii oamenilor, în chipul cel mai iobăgist posibil, din spaţiul numit România. Chiar dacă pentru aceasta erau încălcate şi cele mai elementare norme şi reguli de democraţie, mai precis – şi ca să nu existe răstălmăciri – chiar dacă era nevoie ca voinţa puterii coloniale să înfrângă voinţa votului popular.
Că a fost vorba de aşa ceva o dovedeşte poziţia troicii FMI-CE-BM la revizuirea de zilele trecute a acordului cu România. La sfârşitul misiunii, şeful acesteia, dl Eric van de Vrijer, a avut tupeul să declare că scrisoarea de intenţie a guvernului român către FMI, deşi agreată cu membrii misiunii, nu va fi totuşi înaintată mai departe către instanţele FMI, cum s-ar cuveni procedural, până ce mai multe din angajamentele guvernului nu vor fi şi îndeplinite, dintre care nu lipsesc bineînţeles privatizări parţiale sau totale şi creşterile (mă scuzaţi, „liberalizările”) de preţuri la gaze, atât de mult aşteptate de companiile vestice care au pus stăpânire pe distribuţiile de energie din România, companii ale căror agenţi de vânzări sunt de fapt FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Cu alte cuvinte, vă ţinem în corzi, să nu cumva să ieşiţi din front! De parcă ar fi intenţionat cineva să facă o asemenea mişcare.
Căci, dimpotrivă, cei din USL, în frunte cu tandemul Antonescu-Ponta, s-au străduit din răsputeri să-şi declare alinierea, devotamentul, fidelitatea şi cucernicia faţă de SUA şi UE, între altele asumându-şi integral şi necondiţionat acordul cu FMI-UE impus fostei guvernări.
Analişti de bună credinţă s-au întrebat dacă nu cumva dl de Vrijer este vreunul mai rău decât dl Franks pe care l-a înlocuit la şefia misiunii FMI pentru România. Vai, nici o deosebire! Dl de Vrijer este doar o altă faţă a aceluiaşi trup, cu acelaşi suflet. De Vrijer nu are ca misiune decât să verifice cum colonia România îndeplineşte ceea ce deja a impus Franks. Ca olandez însă, dl de Vrijer are desigur a răzbuna şi bulbii de lalele din Olanda pe care i-au tăiat vameşii români în căutare de bacterii necunoscute în lamentabilul episod al opoziţiei autorităţilor de la Haga faţă de intrarea coloniei România în spaţiul Schengen.
...Suntem mai puțini decât știam, dar mai mulți decât speram. Sunt mult mai puțini în țară și pe listele elctorale, dar am fost la vot mult mai mulți decât am fi sperat vreodată și am votat împotriva lui Traian Băsescu mult mai mulți decât ne lăsau să sperăm sondajele.
Și ce dacă? Menghine solide, făcute manual în garaj din diverse tipuri de dosare (de securitate, penale sau cine mai știe ce alt soi) au strâns de genitale 6 oameni până aceștia au urlat “INVALID!”. Noi nu contăm, realitatea nu este importantă, legile, ca de obicei, sunt făcute pentru a fi interpretate, nu respectate.
Te întorci, despot amețit, la Cotroceni. Bravo ție, îl faci pe Andrei Pleșu să fie din ce în ce mai mândru că-ți e contemporan! Te întorci la distracțiile tale favorite, la ațipitul în fotoliu în timp ce Maior îți susură-n urechi înregistrările zilei iar consilierii îți susură-n pahar nectar scoțian, învechit în butoaie de stejar. E treaba ta cum te destinzi, până la urmă.
Dar știi ceva? Nu te mai baza pe noi. Lăzăroiu, Neamțu, Baconschi sau Papahagi îți vor spune că, oricum, noi suntem mahalaua ineptă și asistată, care trăiește pe banii ălora care muncesc. Nu că ei n-ar fi niște asistați, plătiți de către stat, dar, de data asta, crede-i. Nu te mai baza pe noi. Fă creștere economică, dacă poți, cu cei șase șantajabili de la CCR. Roagă-i pe morții de pe listele electorale permanente să plătească datoria externă a țării. Plătește sinecurile apropiaților tăi doar din miliardul de euro care vine în țară de le cei peste 3 milioane de români din diaspora. Construiește infrastructură cu milionul ăla de oameni care au boicotat referendumul. Reformează statul cu cei 500.000 de cetățeni care au actele expirate de ani de zile. Fă-o, pentru că, așa cum spune Pleșu, tu poți, fiind supraomul din garaj. Dar, îți repet: nu te mai baza pe noi! Lasă-ne în pace! Distrează-te cu interceptările celor pe care-i poți șantaja, înconjoară-te de cei care, pentru un salariu de la stat, sunt dispuși să-ți lingă condurul și să te răcorească intrafesier.
Și nu te mai baza nici pe instituțiile pe care le-ai discreditat în 8 ani de mandat. Nimeni nu va mai tremura în fața unor procurori pe care i-ai trimis după voturi în loc să-i lași să-ți golească partidul de infractori. Și nimeni, de asemeni, nu va da ochii și buzunarele peste cap în fața unor inspectori ANAF pe care i-ai pus să-ți umple visteria personală, nu pe cea a statului. Obișnuiește-te cu ideea că nu pot ei amenda cât putem noi rezista în grevă fiscală printre munți de facturi. Căci dacă părerea noastră nu contează, poate nici banii noștri nu sunt îndeajuns de buni pentru tine.
CUM S-A VADIT CA SUNTEM COLONIA EUROPEI: Ilie...de medialert
ILIE ŞERBĂNESCU: Pentru mine unul nu a fost cumva vreo surpriză amestecul grosolan, de tip sovietic, al comisarilor de la Bruxelles în treburile României în ultimele săptămâni. De câţiva ani spun – şi spun în ciuda multora şi în ciuda criticilor şi chiar persiflărilor unora – că România a ajuns o colonie, iar ceea ce s-a întâmplat acum a fost doar o demonstraţie a centrului vest-european că România de la periferie este o colonie şi n-are dreptul la vreun alt statut. Nu – aşa cum a pretins USL – numai dna Merkel şi alţi politicieni occidentali din aceeaşi familie politică, minţiti de la Bucureşti de membri ai PDL, au sărit să ceară socoteală guvernului Ponta şi să-l oblige să aplice reguli aşa cum vor ei, sub pretextul că sunt democratice doar pentru că aşa vor ei!
Să fim serioşi! Toţi politicienii centrului, indiferent de culoarea politică, au sărit ca arşi şi au făcut-o pentru ca nu cumva o simplă schimbare politică în România să altereze, nici cât negru sub unghie, statutul de colonie al României! Nu că pe dl Barroso sau pe dl Schultz, aşa-zisul prieten al dlui Ponta, i-ar fi interesat cine concret este preşedinte sau premier în România! Preocuparea lor era doar ca nume noi în aceste funcţii să fie atenţionate sau chiar intimidate de la început să nu încerce a schimba ceva în domeniu!
Problema nu este politică precum pare sau legată de democraţie precum se zice, ci este integral economică. România trebuie să rămână o anexă de consum a centrului! România trebuie să nu deţină controlul propriilor resurse! Banii din România – adică cei ce se strâng în distribuţiile de energie si cei care se rulează prin bănci – trebuie să fie în continuare sub controlul străinilor, al centrului! Programul de cedare a controlului naţional asupra brumei ce a mai rămas în mâna statului român (adică filiera minerit/electricitate, energia hidro, căile ferate) trebuie să opereze mai departe, aşa cum este prevăzut în acordul cu FMI şi CE.
Miza referendumului era rămânerea sau plecarea d-lui Băsescu de la Cotroceni. Cu domnia sa la Cotroceni, ştim ce s-a întâmplat. Problema era ce se va întâmpla fără domnia sa la Cotroceni. Din punctul de vedere al problemei discutate aici, se punea firesc întrebarea dacă în acest caz se va schimba ceva în statutul de colonie al României. Cu tot respectul pentru lupta politică dusă de tandemul Ponta-Antonescu împotriva lui Traian Băsescu, trebuie spus clar că, în ce priveşte problema crucială a statutului de colonie al României, domnii Ponta şi Antonescu nu au manifestat absolut nici o intenţie de a schimba concret ceva. Dimpotrivă, s-au supus dictatului de la Bruxelles. Mai rău, şi-au asumat integral acordul cu FMI-UE care lichidează şi ultimele rămăşiţe de economie românească din România. Ba, au declarat că mai vor încă unul! Disponibilitatea, ferm afirmată, pentru a face pe plac comisarilor de tip sovietic de la Bruxelles este contraproductivă.
De altfel, după cum s-au sucit lucrurile, pericolul cel mare post-referendum, indiferent de rezultatul acestuia, se contura a fi o penibilă întrecere socialistă (dacă tot vorbim de comisari de tip sovietic) a părţilor în dispută de a-şi dovedi devotamentul, fidelitatea şi cucernicia faţă de aceşti comisari în caz că vin sau revin la cârmă, ceea ce nu se poate solda decât cu un nou tain baban pentru capitalul vest-european, bineînţeles în condiţii de cvasicadou. Unii, pentru a intra în voie straşnicilor comisari de tip sovietic de la Bruxelles, iar alţii spre a-i recompensa pentru caraghiosul sprijin acordat!
Tragedia este că înfrîngerea sau victoria în bătălia referendumului făcea parte dintr-un război deja pierdut de România ca ţară. Iar România ca ţară a pierdut războiul de când clasa sa politică, indiferent de culoare, a cedat resursele şi poziţiile strategice din economie la dispoziţia aproape integrală a capitalului vest-european prin agenţii de vânzări ai acestuia pe care îi reprezintă comisarii de tip sovietic de la Bruxelles.