Yahtul lui Carol II-lea- vândut la fier vechi..

Yahtul lui Carol II-lea: Vândut de români la fier vechi şi transformat de englezi în super-navă.

      Nava a fost vândută de statul român cu 265.000 de dolari, ca fier vechi, iar englezii au transformat-o într-o bijuterie 

  Fosta navă „Luceafărul",devenită „Libertatea", iar acum „Nahlin" (de fapt numele cu care a fost lansată al apă în urmă cu aproape un secol) este considerată unul dintre cele mai scumpe vase de lux din lume. 

Yahtul regal „Luceafărul", perla flotei României până în 1950 a fost vândut în 1999 cu 265.000 dolari, ca fier vechi, iar acum a ajuns să fie evaluată la un preţ de 200 de ori mai mare.  

Yahtul „Nahlin” (fost „Libertatea”, fost „Luceafărul”) este un yaht de lux care a aparținut casei regale române...Yahtul "Nahlin", a fost proiectat de compania G.L. Watson & Co din Glasgow și construit de șantierul naval John Brown & Co. Ltd din Clydebank, Scoția în anul 1930, la comanda Lady Joule din Anglia. Numele „Nahlin” este de origine indiană nord-americană și înseamnă navă amiral.

În anul 1934, yahtul Nahlin era considerat unul dintre cele mai mari nave de agrement particulare construite în Anglia.

Caracteristici    

• Lansare la apă: 1930
• Constructor: John Brown & Co. Ltd, Clydebank, Scoția
• Proprietar: Casa Regală a Romaniei
• Lungime: 89,3 m
• Latime: 10,98 m
• Pescaj: 4,42 m
• Viteza: 17,4 Nd
• Propulsie: 2 motoare cu turbine x 2200 CP
• Deplasament: 2107 t
• Pasageri: 351 

Scurt istoric

În primii patru ani de exploatare, yahtul Nahlin navigase pe o distanță de peste 200.000 Mm în jurul insulelor britanice, Marea Baltică, insulele grecești, Oceanul Atlantic, Insulele Canare, Indiile de Vest, pe coasta americană și Golful Mexic.
În Oceanul Pacific au fost vizitate Insulele Galapagos, apoi de la Honolulu pâna în insulele Hawaii, spre nordul insulei Tahiti și Arhipelagul Societății, în Noua Zeelandă și Australia.
În anul 1934, după ce vizitase o bună parte a lumii, yahtul Nahlin este oferit spre închiriere sau vânzare de către proprietar.
A fost cumpărat de la regele Edward al VIII-lea al Marii Britanii, care și-a consumat pe el idila cu Wallis Simpson, care a provocat o criză dinastică ce s-a terminat cu abdicarea regelui.
În anul 1937 Nahlin a fost cumpărat de către Guvernul României condus de Gheorghe Tătărăscu cu suma de 120.000 de lire sterline, a fost botezat Luceafărul și dăruit MS Carol al II-lea..

   La 18 octombrie 1938, yahtul Luceafarul, găzduiește la Galați o întâlnire între regele Carol al II-lea al României, ministrul de externe al Poloniei colonelul Beck și ministrul de externe român Nicolae Petrescu-Comnen, discuțiile încadrându-se în criza politică postmüncheneză.
Regimul comunist a preluat nava pe 6 ianuarie 1948 și predată Comisiei de inventariere și conservare. Ulterior, după ce au fost înlăturate blazoanele și simbolurile regale, yahtul a fost rebotezat Răsăritul și apoi Libertatea, devenind restaurant și hotel. A fost perla flotei României până în 1950.
A fost vândut în 1999 unei firme britanice cu 265.000 dolari, ca fier vechi, în ciuda faptului că, prin ordinul Ministrului Culturii nr.3041/14 iulie 1998 fusese clasat în categoria "Tezaur". Deși firma britanică s-a angajat că va restaura nava și că va efectua un export temporar, yahtul nu s-a mai întors în țară. 
După cumpărare, numele a fost schimbat din nou în Nahlin (de fapt numele cu care a fost lansată la apă în urmă cu aproape un secol).

Yahtul a fost apoi cumpărat de britanicul William Collier, care a supus-o unei restaurări temeinice.
   În prima etapă, (1999-2005) nava a fost pusă în doc uscat, inspectată amănunțit, evaluată tehnic și curățată, ocazie cu care au fost îndepărtate peste 450 t de deșeuri și materiale contaminate.
În etapa a doua (2005-2010), a avut loc restaurarea propriu-zisă, cu participarea multor firme de prestigiu.
În vara anului 2010, yahtul Nahlin a fost reînmatriculat sub pavilion britanic, cu port de ataș Glasgow..
În mai 2010, Nahlin era evaluat la un preț de 200 de ori mai mare.

Detalii tehnice

Corpul navei este construit din oțel, folosit în mod curent pentru nave de acest fel, are dublu fund, iar corpul este împărțit într-un mare număr de compartimente etanșe.
Yahtul Nahlin este grațios și elegant proporționat. Forma sa clipper se adaugă la efectul plăcut obținut din proiectare.
-Bompresul este ornamentat cu o figură ce reprezintă un indian cu coif cu pene și pictat pentru luptă.  
-Bordurile navei sunt proiectate în continuarea acestei figuri.
-Pe puntea superioară și pe puntea principală, se află castelul navei, cabinele așezate în șir și o punte de promenadă. Aproape de puntea din pupa se aflau alte cabine. Înfățișarea de yaht era, de asemenea, sugerată, de marele coș de fum de formă eliptică.

     Nahlin era echipat cu unele dintre cele mai moderne instalații produse de compania Sperry Gyroscop: giroscopul asigurând un control mecanic al direcției de înaintare, un sistem care indica gradul de înclinare al navei și reflectoare Sperry.
Nava era echipată cu o instalație de 1,2 kw și cu un aparat de menținere a direcției. Fiind proiectat pentru croaziere lungi, Nahlin era prevăzut cu o mare capacitate de stocare, incluzând compartimente de congelare.
Echipamentul de propulsie al iahtului era alcătuit din două seturi de turbine Brown-Curtis, cu simplă reducție. Acest tip de propulsie, ales pentru lipsa de zgomot și vibrații și-a dovedit pe deplin eficacitatea în timpul croazierelor.
Compartimentul generator de aburi consta din două instalații principale de încălzire cu trei compartimente, prevăzute cu supraîncălzire și adaptate la consumul de motorină. Pentru nevoia de abur, pentru serviciile auxiliare și bucătărie, erau instalate două mari încălzitoare verticale.
Curentul electric era asigurat de două generatoare acționate cu abur și se putea stoca în baterii de acumulatoare situate în tunelul arborelui elicelor.
Yahtul Nahlin mai era dotat cu șalupa proprietarului, șalupa echipajului, o șalupă de viteză, două bărci de salvare și două plute de salvare.

Dotări pentru pasageri

    Două apartamente ale proprietarului erau situate la puntea prova. Amenajarea interioară a apartamentului din tribord era în stilul târziu al perioadei William și Mary. Apartamentul corespondent din babord era decorat în stilul Ludovic al XVI-lea, dar mai auster. În apropierea apartamentelor proprietarului se afla o sală de gimnastică, foarte bine echipată. Șase camere pentru oaspeți, decorate în stil Ludovic al XVI-lea, se aflau la pupa navei. Alături erau patru băi ai căror pereți erau îmbrăcați în gresie. Accesul dinspre camerele oaspeților spre holul de intrare de pe puntea principală se făcea printr-o scară în spirală cu o balustradă din bronz. În spatele holului de intrare, la babord, se afla toaleta doamnelor, iar la tribord, o antecameră care ducea la garderobă, decorată de asemenea în stil Ludovic al XVI-lea. În spatele garderobei se afla o largă punte de promenadă. Sufrageria ocupa partea din față a castelului și era decorată în stilul perioadei William și Mary.
La prova se găseau camerele pentru doamne, decorate în stil Adam și apartamentele căpitanului. În aceeași parte a navei se găseau biblioteca și fumoarul lambrisate cu nuc franțuzesc.
Pe puntea de navigație era o cameră de observație pentru oaspeți cu geamuri mari, glisante de jur împrejur pentru a nu împiedica vederea.

Dotări pentru echipaj

Dotările pentru echipaj asigurau de asemenea un înalt standard de confort. Pe lângă apartamentele capitanului, șeful electrician și șeful mecanic aveau camerele lor, în spatele punții principale. Ceilalții ofițeri și echipajul erau cazați la pupa și în castelul central.

   Nava a fost vândută şi scoasă din ţară mai degrabă hoţeşte,dar până unde putem să-i învinovăţim pe britanici?       Înstrăinarea navei a ajuns chiar şi pe masa procurorilor, însă nimeni nu a fost găsit vinovat de scoaterea vasului în afara graniţelor ţării. 


 
   Apele tulburi din anii ‘90 lăsau puţine variante pentru negocierea în mod civilizat a unei soluţii prin care nava să fie salvată şi toate părţile să fie mulţumite.
  Aşa se face că, în timp ce autorităţile române s-au pierdut în bâlbe care mai de care mai penibile, nava „Libertatea” a ieşit, probabil pentru totdeauna, din ţară. Ce-i drept, pentru recondiţionarea acesteia s-au cheltuit sume impresionante - peste 35 milioane de dolari – sume pe care, probabil,
statul român nu ar fi fost dispus sau nu ar fi avut posibilitatea să le investească. Din păcate, cazul navei „Libertatea” nu este singular....
  La fel ne batem joc şi de site-ul arheologic de la Barboşi, nu ştim să punem în valoare site-ul de la Poiana – Piroboridava, clădiri monumente de arhitectură sunt pur şi simplu furate cărămidă cu cărămidă chiar în buricul târgului. Ne pierdem istoria, ne pierdem trecutul, ne pierdem valorile fie ele de patrimoniu sau de suflet care defineau, cândva, vibraţia acestei naţiuni.
 Ajungem aşa să ne batem joc şi de oameni, tezaurul cel mai de preţ al ţării. Suntem, de altfel, deloc întâmplător, cu câteva milioane mai puţini decât în urmă cu vreo două decenii… Şi, din păcate, nu au plecat dintre noi cei cărora să nu le simţim lipsa....

INEVITABIL...va fi declarat EROU

INEVITABIL VA VENI MOMENTUL CÂND Ceauşescu VA FI DECLARAT EROU AL NEAMULUI ROMÂNESC, CARE DE ALTFEL ÎNCEPE SĂ FIE REGRETAT DIN CE ÎN CE MAI MULT DE CĂTRE ROMÂNI...

                 

   "Dragi români..ALOO….ALOOO.!! Stimaţi tovarăşi, mi s-a permis să vă vorbesc din lumea de dincolo, pentru ultima dată, post – mortem.
...Pentru noua generaţie din ultimii 20 de ani , care nu mă cunosc , eu sunt Secretarul General al Partidului Comunist Român Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dragi tovarăşi şi pretini , iată că după 20 de ani de când am fost asasinat de către forţele oculte ale masoneriei şi a unor grupări mondiale malefice, de la Epoca de Aur pe care am construit-o cu ajutorul clasei muncitoare, constat cu mare regret şi durere în suflet, că România se află în starea de AGONIE de dinaintea MORŢII. Aflu cu lacrimi în ochi, că după eforturile mele de a ţine departe de poporul român, pe toţi imperialiştii, mafioţii economici, trădătorii de ţară, capitaliştii lacomi şi avizi după putere, aceştia sunt ce-i care vă conduc, aceştia pentru care voi m-aţi împuşcat, v-au adus pe voi dragi români la limita dintre viaţă şi moarte. Am scăpat ţara de datorii datorită vouă . Datorii pe care le-am făcut în interesul de a vă construi case şi apartamente, străzi , şosele, metrou, oraşe, fabrici şi uzine, terenuri agricole, ferme şi toate de care vă mai amintiţi…Căci au rămas doar amintiri; amintiri de suferinţă cu munca şi sudoare căci toate au fost deşarte, de toate aţi fost furaţi! Aţi răbdat de foame , este adevărat , dar astea au fost eforturi nelimitate pentru care voi să trăiţi mai bine şi pentru care eu eram pe cale de a înfăptui un socialism mai bun ca orice forma de guvernământ din lume. Capitalismul se simţea ameninţat , eram singura ţară din lume fără datorii externe şi iată că atunci forţe obscure, trădători ai neamului românesc, masoni şi alte grupări oculte, activişti ai Noii Ordini Mondiale, au recurs la asasinarea mea pentru a vă fura vouă munca voastră şi toate bunurile ţării , dezbinându-vă între voi, înrobindu-vă, şi luându-vă orice putere de a vă mai răscula pe viitor împotriva lor. Nu v-au luat doar ţara, v-au furat personalitatea, demnitatea, onestitatea, curajul, unitatea de neam. Uniunea Europeană este asasinul real al României şi cu adâncă durere în suflet, urez sincere condoleanţe poporului român, pentru că deja v-aţi pierdut identitatea şi umanitatea în care aţi trăit liberi dar nu aţi ştiut până ce aceşti huligani v-au păcălit cu o libertate falsă şi perversă. Dragi tovarăşi şi pretini , singura voastră şansă este să vă înarmaţi cu cinstea, demnitatea şi curajul strămoşilor voştri , să vă luaţi furcile şi topoarele şi să mergeţi în căutarea judecăţii.
  Asta e singura cale , mulţi destepţi din tabăra adversă, care se vor arăta ca fiind educaţi şi diplomaţi, vă vor spune că furca şi coasa e o metodă depăşită . Nu este şi niciodată nu va fi , ei ce-i care vă fură sunt susţinuţi de justiţie , iar voi trebuie să fiţi adevărata justiţie pentru a avea o judecată dreaptă. Să nu-i credeţi când o să vă facă anarhişti, huligani etc. pentru că toate ţările ”civilizate” asta fac de mii de ani subjugă pe cei slabi. Forţele militare nucleare subjugă pe cei slabi şi îşi împart lumea între ei, şi totuşi sunt catalogate ca ţări civilizate şi mai sunt şi susţinute în genocidul mondial pe care îl practică.  
  Nu cred că este nevoie să vă mai relatez politica mondială a anilor `89-2009.
  Cam astea am avut de spus şi sper că sângele străbunilor, să reînvie din nou în venele voastre statutul de român şi inima voastră să bată cu mândrie."
    “VINA” LUI CEAUŞESCU:
    În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare. Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul având drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii ’80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care „Europa liberă” a comentat la început, această situaţie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincioşi, al unor prăpădiţi care au contractat, cu inconştienţă, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul că paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investiţii – canale de navigaţie, centrală atomică, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. – părea dovada certă a nebuniei megalomane a lui Ceauşescu şi a laşităţii noastre că îl suportăm! Prin anii ’87 – ’88, tonul „Europei Libere” a devenit altul: i se reproşa acum lui Ceauşescu nu incapacitatea economiei româneşti de a-şi plăti cheltuielile, ci i se reproşa însuşi faptul că ne plătim datoriile, căci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Orăscu, doar toate celelalte ţări trăiesc bine mersi fără să-şi achite creditele primite, ci numai dobânzile.
   Am constatat astfel, cu mare uimire, că în loc să fie apreciată ca un act de corectitudine, plata datoriilor înfuria anumite persoane sau instituţii, stârnea comentariile cele mai înveninate. Ca persoană care am fost crescut în teama de a nu rămâne cuiva dator, n-am prea înţeles, la început, această ciudată atitudine. Mai apoi, cugetând oareşicât, am înţeles un adevăr simplu despre cei care trăiesc din a-i împrumuta pe alţii, despre cei care trăiesc din câştigul astfel realizat, adică cămătarii: bancherii te împrumută nu ca să le restitui cât mai repede banii, ci ca să le rămâi la nesfârşit dator, plătindu-le cu regularitate numai dobânzile. Drept care mă întreb cu maximă ingenuitate: ce s-ar întâmpla cu finanţa mondială dacă toate ţările ar proceda cum a procedat România în primăvara anului 1989? Să ne imaginăm că toţi datornicii şi-ar plăti datoriile şi ar hotărî, prin lege, să nu mai facă alte datorii! În ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna astfel în depozitele băncilor dacă nimeni nu va mai apela la bănci, să se împrumute! În ce altceva decât în mari grămezi de hârtie inutilă?! Cu alte cuvinte, România devenise, în primăvara anului 1989, o mare primejdie pentru finanţa mondială, pentru cei dedulciţi la traiul din camătă, trai nemuncit! Primejdia constând în puterea exemplului, a forţei de contagiune pe care ar fi putut-o avea „modelul românesc”! Mi-am dat seama de asta şi din înverşunarea deplasată cu care „Europa Liberă” a comentat momentul eliberării României de povara datoriilor externe. Nimeni, în Occident nu s-a grăbit să ne felicite.
  Dimpotrivă!
  Iar când Ceauşescu şi-a exprimat dorinţa, dar şi putinţa ca România să iasă pe piaţa de credite, acordând împrumuturi cu o dobândă mult mai mică decât cea îndeobşte practicată, pentru a dovedi astfel umanismul societăţii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, că Nicolae Ceauşescu, săracu’, şi-a semnat sentinţa de condamnare la moarte! Cred că acest gest, de sfidare şi de demascare a marii finanţe mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de forţe care au reuşit, profitând de generozitatea şi puterea de sacrificiu a tineretului român, nu numai să-1 dea jos pe Ceauşescu de la putere, dar să-1 şi pedepsească personal, fizic, pentru insolenţa sa. Cu consecinţa, „firească”, a revenirii României, cuminţită, în rândurile ţărilor îndatorate până la gât marii finanţe, dând astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai încerca vreodată, în Europa de Est sau în Africa, în America Latină sau în Asia să procedeze ca Nicolae Ceauşescu, ca el s-o păţească!
   Tare aş fi curios să ştiu cât a costat această debarcare a lui Ceauşescu, KGB-ul, la ale cărui servicii a apelat marea finanţa mondială, este o instituţie serioasă, care ţine la preţ! La fel şi celelalte. Mai puţin securitatea română, care, bucşită cum era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus să-şi fi dat concursul pe gratis, din… patriotism, convinsă că se pune în slujba poporului român! De plătit, fireşte, noi vom plăti costul înlăturării lui Ceauşescu şi-1 vom plăti înzecit, însutit, înmiit, poate.
   Aşa nerod şi troglodit cum ne plăcea nouă să-1 credem pe Ceauşescu, acesta a înţeles totuşi un lucru pe care noi, mult mai deştepţi cum ne-a făcut revoluţia, ezităm să-1 recunoaştem, ca să nu ne facem de rîsul lumii. Adică ezităm să-i recunoaştem lui Ceauşescu vreun merit, cât de neînsemnat. Eu unul i-aş recunoaşte deci lui Ceauşescu şi unele merite, măcar pe acela de a fi înţeles relaţia strânsă, în lumea de azi şi de mâine, între suveranitatea naţională şi mărimea datoriei externe a unui stat.   
  M-am dumirit de aceasta deunăzi, când Parlamentul nostru a aprobat să ne împrumutăm cu vreo 300 de milioane de dolari într-o anume transă şi nu a tresărit aflând că Fondul Monetar Internaţional ne va acorda acel împrumut numai dacă vom respecta nişte indicaţii superioare. Am ajuns acum la o datorie de peste 150 de miliarde de euro(sau mai mult) . Am scăpat de dracu’, şi am dat peste ta-su! Aşa se face că am scos şi o Constituţie în care se afirmă principiul sacrosanct al suveranităţii naţionale, dar am legat această suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice armatelor străine să calce pământul sfânt al Patriei. Chiar nu au înţeles parlamentarii noştri din Constituantă că agresiunea militară a încetat să mai fie la modă, atunci când sunt “disponibili” preşedinţi, miniştri şi guvernanţi trădători? Că este un procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet şi mai ineficient? Mult mai curată se dovedeşte a fi agresiunea financiară, arma cea mai subtilă şi mai productivă la acest sfârşit şi început de mileniu! Drept care, în locul acestora şi în acelaşi scop, pământul este bântuit în lung şi în lat de experţii financiari ai Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale pentru, sanchi… Dezvoltare, şi alte „agenturi”! Asta, fireşte, după ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de agenţi ai marii Finanţe în fotolii ministeriale ori prezidenţiale, ţara vizată este adusă în situaţia de a cere ea însăşi, cu căciula în mână, împrumuturi şi investitori.În caz contrar se aplica scenariul ţărilor arabe, atunci când paraziţii pământului rămân fără resurse de orice fel. (La drept vorbind, ce este investiţia străină altceva decât un împrumut pe care te obligi să nu-l mai returnezi, ci doar să-i plăteşti creditorului dobânzile?) Astfel că suveranitatea noastră naţională, de care se umflă-n piept Constituţia română încă de la primele rânduri, în curând va fi, cu concursul senin al Parlamentului României, numai vorbe în vânt!
   Mai nou, declaraţiile trădătorului Băsescu, care sugerează predarea suveranităţii în mâinle asa -zise a Statelelor Unite ale Europei .Apoi cedarea munţilor de aur (sute de mii de tone), după ce s-a sabotat deja ţara de resursele de petrol, gaze naturale, apele minerale, păduri şi altele.
  Va fi cel mai trist neadevăr din câte neadevăruri cuprinde Constituţia României, săraca!... Căci s-a ajuns la o situaţie paradoxală şi extrem de primejdioasă pentru un viitor românesc al copiilor noştri: deşi noi, în România, ne îndreptăm spre o “economie” de piaţă, deşi ne privatizăm care mai de care, grăbindu-ne să lichidăm proprietatea şi economia de stat, datoria externă care se acumulează în această perioadă de privatizare nu are şi ea un caracter privat, ci este o datorie de stat, a ţării, a poporului român! Cum şi când se va achita de aceste datorii statul român, de vreme ce rolul şi puterea sa în economia noastră urmează să se diminueze în mod sistematic şi programat’? Cine a programat această cacealma a privatizării în folosul oricui, numai în folosul ţării nu?! Sigur, vor sări câţiva deştepţi să ne aducă aminte că şi guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are câteva sute de miliarde de dolari datorii faţă de aceeaşi finanţă mondială, care de fapt sunt 1500 de miliarde de $ faţă de aceleaşi bănci la care suntem şi noi, din nou, datori! Si uite unde s-a ajuns. Dar, vor uita acei deştepţi să ne precizeze, neştiutori cum suntem, că acele bănci sunt bănci americane, occidentale, interesele lor – ale băncilor şi ale statului american fiind foarte coincidente!
   Nu am nimic împotrivă să se îndatoreze statul român la Banca Naţională a României, însa ma întreb acum : Oare mai este a României?! Au dus tot aurul în afara ţării, cică ca să aibă credibilitate, 100 de tone de aur s-au evaporat din Banca Natională a României, unde este aurul nostru? Să se îndatoreze la noi în ţară şi să-i punem noi condiţiile în care acceptăm creditarea! 
    Fireşte, Ceauşescu trebuia dat jos! Şi încă cu mult înainte de decembrie 1989! Şi cel mai bine era dacă s-ar fi dat singur la o parte! Din păcate, aşa cum s-au petrecut lucrurile, de dispariţia lui Ceauşescu nu a ajuns să profite poporul român, aşa cum era firesc, adică să profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceauşescu, ci au ajuns să profite duşmanii neamului românesc, aceiaşi care profitaseră şi în anii grei când, prin corvoadă naţională, le-am plătit îndoit şi întreit creditele cu care ne-au momit şi ne-au pricopsit în anii ’70! Acum, când scăpaţi de datorii, se cuvenea să trăim şi noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceiaşi binevoitori, veniţi să ne dicteze cum să se facă reforma!  
   Această turnură tragică a lucrurilor de după 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibilă prin acţiunea criminală, repet: acţiunea criminală a unor persoane ce pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, în modul cel mai clar, să aducă din nou România în rândurile ţărilor îndatorate la finanţa mondială. Adică scopul urmărit şi, în parte, deja atins, a fost pierderea suveranităţii naţionale româneşti. Au azmuţit asupra noastră o mână de exaltaţi maghiari sau secui şi noi am crezut că aceştia sunt cei ce atentează la suveranitatea naţională a românilor.
   Din nefericire " savanţii " care au gândit Constituţia României nu au fost nici ei mai deştepţi, astfel că nu şi-au pus problema suveranităţii naţionale decât în termenii constituţiilor din secolul al XIX-lea, făcând din Constituţia noastră un corect compendiu al acestor texte. Nici un semn din partea acestor autori că ar fi înţeles adevăratele primejdii, de azi şi de mâine cu care se confruntă ŢARA. 
  Acesta fiind unul din motivele pentru care am votat împotriva acestei constituţii. 
  Conchid: merită sprijinite numai acele forţe (partide) politice care îşi propun să ferească ţara şi poporul nostru de povara şi primejdiile ascunse în teancul de dolari al îndatorării la alţii. Există aceste forţe? 

                                                                         

                                                                            

                                                                             


PARCURGEŢI TOT VĂ ROG PÂNĂ LA CAPĂT CE A CONSTRUIT Ceauşescu  ÎN 25 DE ANI, AU DISTRUS, JEFUIT SI VANDUT: 

....Dacă mai ştiţi adăugaţi...lista e deschisă...

1. Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges 

2. Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau 

3. Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor 

4. Intreprinderea electrocentrale Braila Braila 

5. Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj 

6. Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta 

7. Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj 

8. Intreprinderea electrocentrale Galati Galati 

9. Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj 

10. Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj 

11. Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara 

12. Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti 

13. Intreprinderea electrocentrale Mures Mures 

14. Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt 

15. Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova 

16. Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea 

17. Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti 

18. Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti 

19. Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti 

20. Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges 

21. Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau 

22. Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov 

23. Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj 

24. Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta 

25. Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj 

26. Intreprinderea de retele electrice Galati Galati 

27. Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara 

28. Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi 

29. Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti 

30. Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures 

31. Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures 

32. Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova 

33. Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu 

34. Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava 

35. Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis 

36. Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti 

37. Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti 

38. Dispecerul energetic national M. Bucuresti 

39. Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti 

40. Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Deva Hunedoara

41. Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin 

42. Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara 

43. Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara 

44. Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara 

45. Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara 

46. Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara 

47. Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara 

48. Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara 

49. Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara 

50. Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara 

51. Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara 

52. Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara 

53. Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara 

54. Intreprinderea miniera Anina Hunedoara 

55. Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj 

56. Intreprinderea miniera Rovinari Gorj 

57. Intreprinderea miniera Motru Gorj 

58. Intreprinderea miniera Jilt Gorj 

59. Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj 

60. Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova 

61. Intreprinderea miniera Cimpulung Arges 

62. Intreprinderea miniera Voivozi Bihor 

63. Intreprinderea miniera Capeni Covasna 

64. Intreprinderea miniera Salaj Salaj 

65. Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures 

66. Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba 

67. Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures 

68. Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures 

69. Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu 

70. Combinatul minier Suceava Suceava 

71. Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara 

72. Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba 

73. Intreprinderea miniera Dobresti Bihor 

74. Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin 

75. Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin 

76. Intreprinderea miniera Balan Harghita 

77. Intreprinderea miniera Barza Hunedoara 

78. Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara 

79. Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 

80. Intreprinderea salina Ocna Mures Alba 

81. Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau 

82. Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj 
83. Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj 
84. Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta 
85. Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita 
86. Intreprinderea salina Praid Harghita 
87. Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti 
88. Intreprinderea miniera Slanic Prahova 
89. Intreprinderea miniera Cacica Suceava 
90. Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea 
91. Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu 
92. Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu 
93. Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu 
94. Trustul petrolului Pitesti Arges 
95. Trustul petrolului Moinesti Bacau 
96. Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj 
97. Trustul petrolului Bolintin Ilfov 
98. Trustul petrolului Ploiesti Prahova 
99. Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova 
100. Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova 
101. Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova 
102. Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita 
103. Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara 
104. Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara 
105. Intreprinderea de fier Vlahita Harghita 
106. Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin 
107. Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin 
108. Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis 
109. Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati 
110. Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati 
111. Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati 
112. Centrala industriala de prelucrari metalurgice Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti 
113. Intreprinderea metalurgica Aiud Alba 
114. Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud 
115. Intreprinderea Laminorul Braila Braila 
116. Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau 
117. Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj 
118. Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati 
119. Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi 
120. Intreprinderea de tevi Roman Neamt 
121. Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 
122. Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba 
123. Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor 
124. Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj 
125. Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj 
126. Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova 
127. Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt 
128. Intreprinderea de alumina Oradea Bihor 
129. Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt 
130. Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt 
131. Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea 
132. Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti 
133. Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti 
134. Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj 
135. Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges 
136. Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt 
137. Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov 
138. Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna 
139. Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov 
140. Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor 
141. Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi 
142. Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures 
143. Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare 
144. Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu 
145. Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu 
146. Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu 
147. Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti 
148. Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti 
149. Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges 
150. Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges 
151. Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor 
152. Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges 
153. Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov 
154. Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 
155. Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 
156. Intreprinderea Tehnofrig Cluj 
157. Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor 
158. Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti 
159. Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 
160. Intreprinderea mecanica Codlea Brasov 
161. Intreprinderea mecanica Brasov Brasov 
162. Intreprinderea mecanica Oradea Bihor 
163. Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau 
164. Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta 
165. Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj 
166. Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj 
167. Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati 
168. Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita 
169. Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt 
170. Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova 
171. Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis 
172. Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti 
173. Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 
174. Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau 
175. Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau 
176. Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj 
177. Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita 
178. Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj 
179. Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu 
180. Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova 
181. Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea 
182. Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti 
183. Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti 
184. Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti 
185. Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti 
186. Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita 
187. Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita 
188. Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara 
189. Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures 
190. Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare 
191. Intreprinderea mecanica Campina Prahova 
192. Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova 
193. Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova 
194. Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova 
195. Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui 
196. Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti 
197. Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor 
198. Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis 
199. Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud 
200. Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin 
201. Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin 
202. Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin 
203. Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin 
204. Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin 
205. Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj 
206. Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj 
207. Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt 
208. Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu 
209. Intreprinderea mecanica Timisoara Timis 
210. Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti 
211. Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti 
212. Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti 
213. Intreprinderea de vagoane Arad Arad 
214. Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov 
215. Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila 
216. Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi 
217. Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi 
218. Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 
219. Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti 
220. Intreprinderea de vagoane Caracal Olt 
221. Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt 
222. Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti 
223. Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti 
224. Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov 
225. Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui 
226. Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman 
227. Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova 
228. Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau 
229. Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani 
230. Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov 
231. Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna 
şi altele....

Razboiul secret pentru distrugerea României

  

  Seria documentară „MOŞTENIREA CLANDESTINĂ" prezintă în premieră conţinutul unei lucrări ştiinţifice care face lumină asupra relaţiilor României cu SUA şi URSS în perioada Războiului Rece şi dezvăluie războiul clandestin dus de blocul sovietic împotriva României: Fereşte-mă Doamne de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu România, Larry L Watts, Editura Rao, 2011.

Episodul difuzat de TVR ,abordează subiecte sensibile din memoria colectivă: dramele românilor din Transilvania, Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa în relaţia cu etnicii maghiari, respectiv ruşi, experimentul Regiunii Autonome Maghiare impus de sovietici prin Constituţia Republicii Populare Române din 1952 şi încearcă să identifice sursa animozităţilor care au caracterizat relaţiile interetnice pe teritoriul românesc.
  Expertul în servicii de informaţii prof dr. Cristian Troncotă explică şi faptul că Moscova s-a folosit de alogeni pentru a conduce Partidul şi Securitatea până când românii au reuşit să scoată trupele ruseşti şi, apoi, consilierii sovietici din România şi să pună agenţii NKVD de teapa lui Tismăneanu şi Roman la respect. Acela a fost momentul declanşării razboiului blocului sovietic cu România, ca o continuare firească a razboiului secret ungaro-rus pentru distrugerea României, urmat de înfiinţarea unităţii speciale ultra-secrete Grupa XX (tiparul lui "double-cross" în limbaj de contraspionaj) devenită ulterior UM 0110 "anti-KGB". Filmul arată şi riscul dezintegrării teritoriale căruia România i-a făcut faţă de-a lungul secolelor şi care a avut momentul culminant în decembrie 1989 şi apoi o recidivă în martie 1990.

Pământul...

    Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thaila

ndezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările “prietene”.
La noi chestia asta se numește “agricultură de subzistență” și lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hypermarketuri franțuzești și germane, că d-aia avem UE.
Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin urmare, le califică drept niște arhaisme barbare.
Să dispară! Din bețivii, leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească.
Nu știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș.
Pe toți gângavii și pe toți puturoșii ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcării sau de cămine culturale. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește.

Corporatocrația - Asasinii Economici - Coruperea Șefilor de Stat (2012).

 “Asasinii economici sunt profesionişti extrem de bine plătiţi care escrochează de miliarde de dolari, ţări din întrega lume. Ei redirecţionează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi de la alte organizaţii străine de “ajutor” către seifurile corporaţiilor şi către buzunarele puţinelor familii bogate care controlează resursele naturale ale planetei. Mijloacele lor sunt variate, de la rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mită şi şantaj, la sex şi crimă.”, defineşte John Perkins în cartea sa -”Confesiunile unui asasin economic”. 
   Conform tuturor acestor criterii putem spune că şi România a avut şi are încă – din pacate – parte de asasinii săi economici. Şi nu vorbim aici numai de criza economică mondială, creată, spun unii, pentru a sărăci şi a îndatora naţiuni (în special cele ale lumii arabe).
Şi banii împrumutaţi de Roânia de la FMI, o sumă imensă – spre 18 miliarde de euro – e tot de natură să ne ţină ţara datoare câteva generaţii. Tot rodul unui asasinat economic. Să ne aducem aminte cum Traian Băsescu şi Guvernul Boc ne îndoctrinau zilnic de câtă nevoie are ţara noastră de banii FMI.
Şi acum, atât Traian Băsescu, dar şi Mircea Geoană, pompează în discursuri că “moare ţara” dacă nu izbutim să mai luăm încă o tranşă de la FMI. În ceea ce-l priveşte pe Crin Antonescu, acesta e mai rezervat în discursul referitor la Banca Mondială sau FMI, liberalii arătându-se întotdeauna mai prudenţi cu astfel de împrumuturi. Menţionăm că şi Traian Băsescu, şi Mircea Geoana au fost, în carierele lor, negociatori ai României cu FMI.
 John Perkins a vorbit despre acţiunile sale în ţările arabe sau ale Americii Latine. Cel care îi citeşte cartea nu se poate împiedica să nu observe că şi în România s-a acţionat în acelaşi mod. Creşterea galopantă a datoriei naţionale, dezastrele ecologice de la Roşia Montană, distrugerea agriculturii autohtone, isteria gripei aviare, a gripei porcine, afacerile cu petrol, privatizările frauduloase din domeniul Electricităţii, autostrada Bechtel, toate se încadrează perfect în stilul de acţiune al unor asasini economici. Se dezvăluie astfel cu o foarte mare claritate modul în care aceştia au acţionat cu sprijinul unor personaje din sfera politică, ce au trădat România, în schimbul acumulării unor averi personale şi al obţinerii unei temporare puteri politice.

Dr.Rath : la conferința cu tema "O lume fără cancer"-Berlin 13-03-2012

Apelul Dr.Rath către poporul german și popoarele Europei

   La conferința cu tema "O lume fără cancer", susținută la Berlin la 13 martie 2012, Dr.Rath a făcut apel la poporul german și popoarele Europei să-și asume responsabilitatea de a construi o Europă democratică, pentru Oameni dinspre Oameni. El a descris în ce măsură rezultatele disponibile ale cercetărilor asupra remediilor naturale pot reduce incidența bolilor comune la doar o fracțiune din nivelul lor actual și a explicat că acum este posibilă construirea unui nou sistem de asistență medicală, bazat pe prevenirea și eliminarea bolilor. Totuși, Dr.Rath a subliniat că această minunată "lume fără boli" nu ne va fi oferită pe tavă, deoarece fiecare boală reprezintă o piață de miliarde de dolari pentru Cartelul Farmaceutic și acționarii săi din biroul politic de la Bruxelles UE. Ca atare, dacă dorim să clădim o lume fără boli pentru noi și copiii noștri, trebuie să acționăm cu toții acum.

Vă invit să urmăriți discursul impresionant și de un curaj ieșit din comun al doctorului Rath, din cadrul conferinței internaționale „O lume fără cancer”:

    Dr. Rath crede că vinovatul din spatele conspiraţiei mondiale este reprezentat de  concernele farmaceutice. 
  Vezi figura de mai jos: 

  Ochiul din vârf e mai mult decât posibil să nu fie din lumea fizică sau nu de pe acest pământ sau planetă. Noi ştim însă că sursa răului o reprezintă însăşi identificarea noastră cu structurile efemere ale egoului. Atâta timp cât ne consideram doar nişte corpuri care au o minte, atât timp cât rămanem identificaţi cu formele (fizice sau energetice), vor exista mereu forţe care să ne conducă, să ne exploateze, să ne manipuleze, să ne înrobească libertatea.  Atâta timp cât nu ne vom cunoaşte adevarata identitate şi vom păstra identificarea cu această imagine falsă de sine, mereu vom trăi cu frica şi vom fi conduşi cu bastonul fricii, vom fi lacomi, vom dori siguranţa, s.a.m.d., vom avea puncte de vulnerabilitate şi slăbiciuni pe care cineva va afla cum să le exploateze. Lumea exterioară este o reflexie a lumii noastre interioare. Elita ocultă, societăţile secreto-discrete  sunt nişte simptome ale acestei rătăciri spirituale a fiinţei umane şi nu o cauza primordială a răului pe această planetă.

Despre...Austeritate

   Regimul de austeritate impus României de catre oficialii FMI a fost un “experiment dramatic“. Nu o spunem noi, cei care constatăm, de câţiva ani, consecinţele dezastruoase în plan social, politic, economic şi financiar ale planului anticriză… cerut puterii de la Bucureşti, ci analiştii economici care n-au făcut pact cu trădarea. Ba mai mult, o recunosc chiar reprezenţantii Fondului care se pare că nu au luat în calcul Forma – extrem de nepotrivită pentru o ţară din Est – privind aplicarea regimului de austeritate. S-or fi gândit, cât de cât, domnii de la Fond, ce vor face oamenii puşi în faţa unui asemenea tip de… “cumpătare”, care le-a dat vieţile peste cap, pentru mulţi ani sau pentru totdeauna?! Nu se ştie, însă din rapoartele FMI transpare, tardiv, o concluzie-avertisment de genul “măsurile de austeritate aplicate pe timp de criza conduc la adâncirea recesiunii şi produc deteriorări permanente în economie“.

      Nu scuze, nu regrete, nu soluţii de remediere urgentă… Si nici… bonusuri pentru rezistenţa fizică şi psihică a supravieţuitorilor care s-au dat în “leagănul” asprimii, până la epuizare. De unde să-şi mai ia energie pentru a se ocupa, în continuare, de propriile lor destine?! Cum să mai aibă  încredere în “reţetele” ce vor fi oferite de acum înainte, indiferent de cine si când?! Si cum să-şi mai ridice privirea spre cerul promisiunilor, înălţimea albastră care, parcă, s-a afundat în pământ?! Rămâne de văzut ce vor face ai noştri guvernanţi; cum vor înţelege să… coabiteze cu majoritatea covârşitoare a populaţiei sărăcite, triste, îngândurate, revoltate, înecate în lacrimile disperarii.
   Chingile austeritaţii nu fac pe nimeni mai bun, mai înţelept, mai creativ!Dimpotrivă. Orice constrângere, care nu este autoimpusă şi asumată cu demnitate, îţi devastează liniştea, stând cu tine la masă, nu o vară, ci un şir nesfârşit de anotimpuri, arătându-ţi cartonaşul galben că ai depăşit raţia zilnică – o feliuţă de pâine cu multe E-uri şi un cartof de import modificat genetic.
   O austeritate care taie în carne vie, răpindu-le celor mulţi şi defavorizaţi dreptul de a se vindeca, interzicându-le zâmbetul, dar fluturând, ostentativ, lozinca datoriei de a face sacrificii fără limite şi fără speranţe, presupunem că trebuie să-şi mai recitească… atribuţiile. Să-şi arate… “faţa umană”.  
    Austeritatea nu înseamnă să ramâi gol-goluţ în faţa vieţii; nu înseamnă să-ţi ucizi visele, chiar dacă eşti un pensionar oarecare – muncitor în căile ferate, profesor, medic sau cercetător.
  Austeritatea este o noţiune abstractă care poate face multe victime concrete, din ce în ce mai multe, atunci când se crede personajul principal, infatuat, în piesa  “recesiunii”. Iar cei care supervizează regia, care nu cunosc adevaratul înţeles al cuvintelor, nuanţele şi contextul funcţionării acestora, în mod sigur au picat, cândva, bacul....

     Oamenii de afaceri, au reclamat în repetate rânduri că pentru FMI, România a fost un experiment. FMI a facut în România şi cu România un experiment pe cât de dramatic pe atât de dezgustător.

    FMI, cel care se comportă precum stăpânul faţă de sclavi în relaţia cu ţările de la periferie, cum este şi anexa bananieră numită România, s-a făcut că nici nu vede, nici nu aude aprecierile venite din România

   Alegerea României pentru acest experiment este lesne explicabilă: stat slab, în disoluţie economică aproape completă şi în disoluţie politică în curs, clasa politica gata să facă orice, în faţa oricărei comenzi externe, dacă este lasată în continuare să fure...

Stăpânul şi-a dat arama pe faţă!

Deşi, la cât de ipocriţi şi demagogi sunt, s-au declarat îngrijoraţi de implicaţiile pentru democraţie ale referendumului din România, acesta le-a venit mănuşă! Este vorba de reprezentanţii dintre cei mai de seamă ai puterilor – noi le zicem fără înconjur coloniale! – care au redus România la statutul de colonie. Referendumul, aşa cum a fost organizat, le-a dat ocazia magnifică de a arăta clar cine este stăpânul, în esenţă de a consfiinţi politic ceea ce există deja de câţiva ani în plan economic şi ceea ce naivii sau interesaţii nu ajung să vadă ori se fac că nu văd: că România a încetat să mai fie o ţară, devenind o colonie!
O ţară care pierde controlul propriu asupra următoarelor trei sectoare – exploatarea resurselor minerale principale, distribuţiile de energie şi băncile – ajunge inevitabil o colonie. Si nu din alt motiv decât din acela că prin aceste sectoare se ruleasă banul, indiferent de ciclul politic sau economic. Este strict cazul românesc!
Toate intrările în şi ieşirile din actul productiv sau comercial aparţin capitalului străin. Întreaga axă majoră a economiei este deţinută de către acesta şi, ca urmare, decizia îi aparţine. Sunt câţiva ani de când deja există această situaţie. Era firesc să vină momentul în care aceste stări de lucruri în plan economic să se răsfrângă în oglindă în plan politic. Referendumul n-a prilejuit decât consfinţirea! Pentru realişti n-a fost vreo surpriză. Doar căutătorii de cai verzi pe pereţi s-au mirat. După episodul referendumului, naivii probabil au dispărut. Au mai rămas să susţină baliverna României suverane sau a mântuirii acesteia cu ajutorul capitalului străin doar cei interesaţi, respectiv cei din România care sunt instrumentele puterii coloniale.
S-a dovedit în contextul referendumului că, pentru puterile coloniale, nu este vorba cumva de Traian Băsescu ori USL sau, cum cu neruşinare au sugerat, de democraţie, ci pur şi simplu de interese economice oneroase, şi anume de a deţine controlul integral şi necondiţionat asupra resurselor, banilor şi chiar asupra vieţii oamenilor, în chipul cel mai iobăgist posibil, din spaţiul numit România. Chiar dacă pentru aceasta erau încălcate şi cele mai elementare norme şi reguli de democraţie, mai precis – şi ca să nu existe răstălmăciri – chiar dacă era nevoie ca voinţa puterii coloniale să înfrângă voinţa votului popular.

Că a fost vorba de aşa ceva o dovedeşte poziţia troicii FMI-CE-BM la revizuirea de zilele trecute a acordului cu România. La sfârşitul misiunii, şeful acesteia, dl Eric van de Vrijer, a avut tupeul să declare că scrisoarea de intenţie a guvernului român către FMI, deşi agreată cu membrii misiunii, nu va fi totuşi înaintată mai departe către instanţele FMI, cum s-ar cuveni procedural, până ce mai multe din angajamentele guvernului nu vor fi şi îndeplinite, dintre care nu lipsesc bineînţeles privatizări parţiale sau totale şi creşterile (mă scuzaţi, „liberalizările”) de preţuri la gaze, atât de mult aşteptate de companiile vestice care au pus stăpânire pe distribuţiile de energie din România, companii ale căror agenţi de vânzări sunt de fapt FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Cu alte cuvinte, vă ţinem în corzi, să nu cumva să ieşiţi din front! De parcă ar fi intenţionat cineva să facă o asemenea mişcare.
Căci, dimpotrivă, cei din USL, în frunte cu tandemul Antonescu-Ponta, s-au străduit din răsputeri să-şi declare alinierea, devotamentul, fidelitatea şi cucernicia faţă de SUA şi UE, între altele asumându-şi integral şi necondiţionat acordul cu FMI-UE impus fostei guvernări.
Analişti de bună credinţă s-au întrebat dacă nu cumva dl de Vrijer este vreunul mai rău decât dl Franks pe care l-a înlocuit la şefia misiunii FMI pentru România. Vai, nici o deosebire! Dl de Vrijer este doar o altă faţă a aceluiaşi trup, cu acelaşi suflet. De Vrijer nu are ca misiune decât să verifice cum colonia România îndeplineşte ceea ce deja a impus Franks. Ca olandez însă, dl de Vrijer are desigur a răzbuna şi bulbii de lalele din Olanda pe care i-au tăiat vameşii români în căutare de bacterii necunoscute în lamentabilul episod al opoziţiei autorităţilor de la Haga faţă de intrarea coloniei România în spaţiul Schengen.

Citeşte şi: http://desprestareanaiunii.blogspot.ro/2012/04/cand-vinzi-resursele-minerale-practic.html

Lasă-ne...

Suntem mai puțini decât știam, dar mai mulți decât speram....
Camuflaj - Lasa-ne

Asculta mai multe audio reggae

...Suntem mai puțini decât știam, dar mai mulți decât speram. Sunt mult mai puțini în țară și pe listele elctorale, dar am fost la vot mult mai mulți decât am fi sperat vreodată și am votat împotriva lui Traian Băsescu mult mai mulți decât ne lăsau să sperăm sondajele.
Și ce dacă? Menghine solide, făcute manual în garaj din diverse tipuri de dosare (de securitate, penale sau cine mai știe ce alt soi) au strâns de genitale 6 oameni până aceștia au urlat “INVALID!”. Noi nu contăm, realitatea nu este importantă, legile, ca de obicei, sunt făcute pentru a fi interpretate, nu respectate.
Te întorci, despot amețit, la Cotroceni. Bravo ție, îl faci pe Andrei Pleșu să fie din ce în ce mai mândru că-ți e contemporan! Te întorci la distracțiile tale favorite, la ațipitul în fotoliu în timp ce Maior îți susură-n urechi înregistrările zilei iar consilierii îți susură-n pahar nectar scoțian, învechit în butoaie de stejar. E treaba ta cum te destinzi, până la urmă.
Dar știi ceva? Nu te mai baza pe noi. Lăzăroiu, Neamțu, Baconschi sau Papahagi îți vor spune că, oricum, noi suntem mahalaua ineptă și asistată, care trăiește pe banii ălora care muncesc. Nu că ei n-ar fi niște asistați, plătiți de către stat, dar, de data asta, crede-i. Nu te mai baza pe noi. Fă creștere economică, dacă poți, cu cei șase șantajabili de la CCR. Roagă-i pe morții de pe listele electorale permanente să plătească datoria externă a țării. Plătește sinecurile apropiaților tăi doar din miliardul de euro care vine în țară de le cei peste 3 milioane de români din diaspora. Construiește infrastructură cu milionul ăla de oameni care au boicotat referendumul. Reformează statul cu cei 500.000 de cetățeni care au actele expirate de ani de zile. Fă-o, pentru că, așa cum spune Pleșu, tu poți, fiind supraomul din garaj. Dar, îți repet: nu te mai baza pe noi! Lasă-ne în pace! Distrează-te cu interceptările celor pe care-i poți șantaja, înconjoară-te de cei care, pentru un salariu de la stat, sunt dispuși să-ți lingă condurul și să te răcorească intrafesier.
Și nu te mai baza nici pe instituțiile pe care le-ai discreditat în 8 ani de mandat. Nimeni nu va mai tremura în fața unor procurori pe care i-ai trimis după voturi în loc să-i lași să-ți golească partidul de infractori. Și nimeni, de asemeni, nu va da ochii și buzunarele peste cap în fața unor inspectori ANAF pe care i-ai pus să-ți umple visteria personală, nu pe cea a statului. Obișnuiește-te cu ideea că nu pot ei amenda cât putem noi rezista în grevă fiscală printre munți de facturi. Căci dacă părerea noastră nu contează, poate nici banii noștri nu sunt îndeajuns de buni pentru tine.

Tragedia unui război deja pierdut...

CUM S-A VADIT CA SUNTEM COLONIA EUROPEI: Ilie... de medialert
ILIE ŞERBĂNESCU: Pentru mine unul nu a fost cumva vreo surpriză amestecul grosolan, de tip sovietic, al comisarilor de la Bruxelles în treburile României în ultimele săptămâni. De câţiva ani spun – şi spun în ciuda multora şi în ciuda criticilor şi chiar persiflărilor unora – că România a ajuns o colonie, iar ceea ce s-a întâmplat acum a fost doar o demonstraţie a centrului vest-european că România de la periferie este o colonie şi n-are dreptul la vreun alt statut. Nu – aşa cum a pretins USL – numai dna Merkel şi alţi politicieni occidentali din aceeaşi familie politică, minţiti de la Bucureşti de membri ai PDL, au sărit să ceară socoteală guvernului Ponta şi să-l oblige să aplice reguli aşa cum vor ei, sub pretextul că sunt democratice doar pentru că aşa vor ei!
Să fim serioşi! Toţi politicienii centrului, indiferent de culoarea politică, au sărit ca arşi şi au făcut-o pentru ca nu cumva o simplă schimbare politică în România să altereze, nici cât negru sub unghie, statutul de colonie al României! Nu că pe dl Barroso sau pe dl Schultz, aşa-zisul prieten al dlui Ponta, i-ar fi interesat cine concret este preşedinte sau premier în România! Preocuparea lor era doar ca nume noi în aceste funcţii să fie atenţionate sau chiar intimidate de la început să nu încerce a schimba ceva în domeniu!
Problema nu este politică precum pare sau legată de democraţie precum se zice, ci este integral economică. România trebuie să rămână o anexă de consum a centrului! România trebuie să nu deţină controlul propriilor resurse! Banii din România – adică cei ce se strâng în distribuţiile de energie si cei care se rulează prin bănci – trebuie să fie în continuare sub controlul străinilor, al centrului! Programul de cedare a controlului naţional asupra brumei ce a mai rămas în mâna statului român (adică filiera minerit/electricitate, energia hidro, căile ferate) trebuie să opereze mai departe, aşa cum este prevăzut în acordul cu FMI şi CE.
Miza referendumului era rămânerea sau plecarea d-lui Băsescu de la Cotroceni. Cu domnia sa la Cotroceni, ştim ce s-a întâmplat. Problema era ce se va întâmpla fără domnia sa la Cotroceni. Din punctul de vedere al problemei discutate aici, se punea firesc întrebarea dacă în acest caz se va schimba ceva în statutul de colonie al României. Cu tot respectul pentru lupta politică dusă de tandemul Ponta-Antonescu împotriva lui Traian Băsescu, trebuie spus clar că, în ce priveşte problema crucială a statutului de colonie al României, domnii Ponta şi Antonescu nu au manifestat absolut nici o intenţie de a schimba concret ceva. Dimpotrivă, s-au supus dictatului de la Bruxelles. Mai rău, şi-au asumat integral acordul cu FMI-UE care lichidează şi ultimele rămăşiţe de economie românească din România. Ba, au declarat că mai vor încă unul! Disponibilitatea, ferm afirmată, pentru a face pe plac comisarilor de tip sovietic de la Bruxelles este contraproductivă.
De altfel, după cum s-au sucit lucrurile, pericolul cel mare post-referendum, indiferent de rezultatul acestuia, se contura a fi o penibilă întrecere socialistă (dacă tot vorbim de comisari de tip sovietic) a părţilor în dispută de a-şi dovedi devotamentul, fidelitatea şi cucernicia faţă de aceşti comisari în caz că vin sau revin la cârmă, ceea ce nu se poate solda decât cu un nou tain baban pentru capitalul vest-european, bineînţeles în condiţii de cvasicadou. Unii, pentru a intra în voie straşnicilor comisari de tip sovietic de la Bruxelles, iar alţii spre a-i recompensa pentru caraghiosul sprijin acordat!
Tragedia este că înfrîngerea sau victoria în bătălia referendumului făcea parte dintr-un război deja pierdut de România ca ţară. Iar România ca ţară a pierdut războiul de când clasa sa politică, indiferent de culoare, a cedat resursele şi poziţiile strategice din economie la dispoziţia aproape integrală a capitalului vest-european prin agenţii de vânzări ai acestuia pe care îi reprezintă comisarii de tip sovietic de la Bruxelles.